Norme tehnice gaze naturale

Normele tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale – NTPEE-2008 s-au schimbat prin Norma tehnică din 05/02/2009, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 255bis din 16/04/2009 si aprobata prin ordinul Ministrului.

Principalele modificari care te afecteaza:

  • verificarile la instalatii de gaze casnice nu mai sunt monopol Distrigaz, ci pot fi realizate de orice societate autorizata
  • se foloseste doar teava trasa, posibilitatea folosirii tevii sudate longitudinal fiind eliminata

Descarcati norma tehnica NTPEE-2008 din 05-02-2009 – Marime fisier: approx 1.6MB

Mai jos puteţi găsi cele mai importante lucruri de ştiut despre instalaţiile de utilizare pentru gazele naturale (partea de instalaţie aferentă imobilului dvs.). Instalaţiile de gaze naturale sunt supuse unui control mult mai riguros decât al oricărei instalaţii din casa dvs. şi unor reguli de montare mult mai puţin flexibile, pentru a vă asigura cel mai înalt grad de siguranţă în exploatare. Vă oferim de asemenea posibilitatea de a consulta documentaţia completă în fişierul ataşat la sfârşitul paginii.

 

INSTALAŢII lNTERIOARE DE UTILIZARE
Utilizarea gazelor naturale în clădiri
8.1. Utilizarea gazelor naturale este admisă numai în încăperi în care nu există
pericol de:

  • incendiu, prin aprinderea materialelor şi elementelor combustibile, datorită
    radiaţiei termice directe ori a transferului de căldură prin convecţie sau
    conducţie;
  • explozie a materialelor şi substanţelor combustibile aflate în interior;
  • intoxicare sau asfixiere a utilizatorilor, cu gaze de ardere

8.2. Condiţii tehnice pentru funcţionarea în siguranţă a instalaţiilor interioare de
utilizare a gazelor naturale combustibile:
a) volumul interior minim al încăperilor
– 18,0 m³ pentru încăperi curente;
– 7,5 m³ pentru bucătării, băi şi oficii;
– 5,0 m³ pentru bucătării din construcţii existente, cu respectarea condiţiilor
prevăzute la art. 8.6;
b) asigurarea aerului necesar arderii;
c) ventilare naturală sau mecanică;
d) evacuarea totală a gazelor de ardere, în atmosferă;
e) suprafeţe vitrate.

8.3. Toate încăperile în care se montează aparate de utilizare a gazelor naturale,
se prevăd cu suprafeţele vitrate, sub formă de ferestre, luminatoare cu geamuri, uşi cu
geam sau goluri, toate la exterior, sau spre balcoane sau spre terase vitrate cu suprafaţă
minimă totală de:

  • 0,03 m2 pe m3 de volum net de încăpere, în cazul construcţiilor din beton
    armat;
  • 0,05 m2 pe m3 de volum net de încăpere, în cazul construcţiilor din zidărie.

Pentru cazul în care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de
construcţie specială (securizat, termopan etc.) se recomandă montarea detectoarelor
automate de gaze cu limita inferioară de sensibilitate 2% CH4 în aer, care acţionează
asupra robinetului de închidere (electroventil) al conductei de alimentare cu gaze
naturale al arzătoarelor.
Începând cu anul 2008, montarea detectoarelor automate de gaze naturale, pentru
încăperile în care sunt aparate de utilizare gaze naturale şi suprafeţele vitrate necesare
conform prezentelor norme, sunt parţial sau în totalitate constituite din geamuri cu
grosimea mai mare de 4 mm, sau geamuri de construcţie specială (securizat,
termopan,etc), este obligatorie.
În cazul utilizării detectoarelor suprafaţa vitrată poate fi redusă la 0,02 m2 pe m3
de volum net de încăpere.
Volumul net reprezintă volumul total al încăperii din care se scade volumul
elementelor de instalaţii sau de construcţii existente în încăpere în care nu se pot
acumula gaze.
În încăperi cu volum mai mic decât cel prevăzut la art. 8.2, sunt admise numai
aparate de utilizare legate la coş, cu următoarele condiţii:
– accesul aerului necesar arderii şi aprinderea aparatelor de utilizare, să se facă
din exteriorul încăperii (coridor, vestibul etc.) sau direct din exteriorul clădirii;
– folosirea unor aparate de utilizare cu aprindere din exteriorul clădirii,
asigurate împotriva stingerii prin blocarea admisiei gazului în cazul stingerii
flăcării, fie prin construcţia aparatului, fie prin dispozitive de protecţie.
Pentru încălzirea de apartament, centrala termica se montează în bucătărie,
balcon, vestibul, la subsol sau la alt nivel unde nu blochează calea de evacuare a
persoanelor, cu respectarea tuturor condiţiilor menţionate anterior.
8.4. În încăperi cu volum mai mic de 18 m3 şi în băi (indiferent de volumul
acestora), nu sunt admise:
– aparate de utilizare pentru prepararea instantanee a apei calde de consum;
– aparate de utilizare pentru încălzire centrală sau locală. prevăzute cu arzător
atmosferic şi rupere de tiraj, chiar dacă au termostat de coş.
8.5. Fac excepţie de la prevederile art. 8.2, 8.3 şi art. 8.4., aparatele de utilizare
care au atestare / agrement tehnic, sau aviz ISCIR pentru funcţionare în alte condiţii,
(la care prin tubulatură etanşă, se asigura accesul din exterior al aerului necesar arderii
şi evacuarea în exterior sub presiune a gazelor de ardere – cazane cu focar etanş şi tiraj
forţat).
Deasemenea sunt exceptate de la prevederile art. 8.3. aparatele de utilizare din
categoria turbosuflantelor destinate pentru încălzirea fermelor de păsări şi animale cu
condiţia utilizării detectoarelor de gaze naturale având limita inferioară de detecţie de
2% CH4 în aer şi care acţionează automat robinetul de închidere al conductei de
alimentare cu gaze naturale a aparatelor de utilizare.
8.6. Debitul total al aparatelor cu flacără liberă care se pot instala într-o încăpere
trebuie să satisfacă condiţia: 15 m³ volum interior de încăpere pentru fiecare metru cub
debit instalat de gaze naturale.
Aparate de utilizare şi arzătoare
8.7. În instalaţiile de utilizare se montează numai aparate şi arzătoare avizate
conform prevederilor ISCIR în vigoare.
8.8. Arzătoarele cu panou radiant cu flacără deschisă sunt admise numai în spaţii
ventilate corespunzător cu excepţia clădirilor civile şi de locuit asigurându-se
următoarele măsuri:
– evitarea producerii incendiilor, prin aprinderea materialelor ca urmare a
efectului radiaţiilor termice;
– încadrarea concentraţiei de noxe în limitele admise de reglementările în
vigoare.
8.9. Aparatele de utilizare se pot monta, în funcţie de concepţia constructivă:
– pe pereţi de zidărie sau beton, fără strat izolator combustibil la faţa peretelui;
– pe pardoseală incombustibilă.

[…]

 

Racordarea aparatelor de utilizare şi arzătoarelor
8.13. Aparatele de utilizare şi arzătoarele se racordează rigid la instalaţiile
interioare, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 8.l4.
8.14. Aparatele de utilizare, cu debit nominal sub 3 m³/h, precum şi arzătoarele
industriale independente utilizate la aparate mobile pot avea şi racorduri flexibile la
instalaţia de utilizare, cu respectarea prevederilor art. 8.15.
8.15. Racordurile flexibile trebuie să fie atestate / agrementate tehnic pentru
utilizarea in instalaţii de gaze naturale. Acestea trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii :
– presiunea nominală pentru care a fost construit racordul, să fie egală sau mai
mare decât presiunea instalaţiei de gaze naturale la care se racordează;
– lungime maximă 1 m şi diametru minim 10 mm, la instalaţii de utilizare cu
presiune joasă;
– lungime maximă 20 m şi diametru maxim de 50 mm, la instalaţii industriale
cu presiune până la 2 bar;
– trasee la vedere, fără să treacă dintr-o încăpere în alta;
– măsuri de evitare a contactului cu corpuri calde;
– măsuri de evitare a agăţării, strivirii sau deteriorării;
– măsuri de protecţie la intemperii, dacă este cazul.
Racordurile flexibile nu au organe de închidere sau reglare şi nu se admite
cuplarea a două sau mai multe racorduri flexibile. Racordurile flexibile se montează
între robinetul de siguranţă şi aparatul de utilizare.

[…]

 

Trasee şi condiţii tehnice de amplasare a conductelor
8.18. La alegerea traseelor pentru conductele de gaze naturale, condiţiile de
siguranţă au prioritate fată de orice alte condiţii.
Fiecare unitate locativă se racordează la coloana sau instalaţia exterioară printr-o
singură derivaţie.
8.19. Conductele instalaţiilor interioare de utilizare se amplasează aparent, în
spaţii uscate, ventilate, luminate şi circulate, cu acces permanent, inclusiv în
subsolurile care îndeplinesc aceste condiţii şi se montează:
– pe cât posibil, pe elemente rezistente ale construcţiei, pereţi, stâlpi, grinzi,
plafoane;
– pe stâlpi metalici sau de beton, montaţi special în acest scop sau în scopul
susţinerii conductelor de gaze naturale împreună cu conducte pentru alte
instalaţii.
Se admite montarea conductelor mascate în canale vizitabile şi ventilate, numai
în cazul construcţiilor cu grad deosebit de finisare (fig. 12).

 

8.20. Este interzisă trecerea conductelor prin:

– un apartament din alt apartament cu excepţia coloanelor existente;
– spaţii neventilate sau închise cu rabiţ sau alte materiale;
– trecerea conductelor de gaze naturale având îmbinări fixe sau demontabile
prin debara, cămară şi altele asemenea, dacă acestea nu sunt ventilate;
– coşuri şi canale de ventilare;
– puţuri şi camere pentru ascensoare;
– încăperi cu mediu corosiv sau cu degajare de noxe:
– încăperi cu umiditate pronunţată;
– încăperi în care se păstrează materiale inflamabile:
– closete;
– subsoluri tehnice şi canale tehnice;
– ghene sau nişe comune mai multor nivele, în care sunt montate conducte
pentru alte instalaţii, inclusiv sub deschiderile inferioare ale acestora;
– podurile neventilate ale clădirilor;
– locuri greu accesibile în care întreţinerea normală a conductelor nu poate fi
asigurată;
– depozite sau încăperi de depozitare, cu respectarea prevederilor Normativului
de siguranţă la foc a construcţiilor P118.

Totodată este interzisă montarea conductelor înglobate în elementele de
construcţie ale pardoselii;
În cazul în care nu pot fi evitate trecerile conductelor prin closete sau cămări se
admite traversarea acestora utilizând conducte fără îmbinări şi protejate în tuburi de
protecţie.
Se evită trecerea conductelor prin camere de dormit neprevăzute cu aparate de
utilizare a gazelor naturale.
Când trecerea conductelor prin încăperi cu umiditate pronunţată sau atmosferă
corosivă este inevitabilă, se folosesc ţevi zincate sau protejate cu lacuri anticorosive şi
tub de protecţie.
8.21. Pentru alimentarea punctelor de consum care nu sunt amplasate lângă
pereţi, se admite montarea conductelor în canale amenajate în pardoseală:
– acoperite cu capace perforate şi uşor demontabile;
– uscate şi aerisite;
– pe trasee cât mai scurte;
– cu pantă, după caz, pentru asigurarea scurgerii eventualelor infiltraţii de apă
spre puncte de colectare;
– cu dimensiuni care să permită controlul şi repararea conductei.
8.22. Este interzisă:
– montarea conductelor pentru alte instalaţii în canalele pentru conductele de
gaze naturale;
– intersectarea canalelor pentru conductele de gaze naturale cu canale pentru
alte instalaţii sau comunicarea cu acestea.
8.23. Trecerea conductelor prin pereţi sau planşee se face:
– protejată în tub de protecţie;
– fără îmbinări în tubul de protecţie.
8.24. Conductele instalaţiilor de utilizare din hale industriale se amplasează astfel
încât să fie protejate împotriva degradării prin:
– lovire directă sau trepidaţii;
– contactul cu lichide corosive;
– contactul îndelungat cu apa;
– radiaţie sau conducţie termică.
8.25. Distanţele minime între conductele de gaze naturale şi elementele celorlalte
instalaţii se încadrează în prevederile din:
– Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori
cu tensiuni până la 1000 Vc.a. şi 1500 Vc.c, indicativ I7;
– Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice,
indicativ PE107;
– Prescripţiile tehnice ISCIR ;
– standard 8591.
8.26. Este interzisă utilizarea conductelor de gaze naturale pentru orice alte
scopuri, cum ar fi:
– legarea la pământ a altor instalaţii;
– realizarea prizelor de protecţie electrică;
– susţinerea cablurilor şi / sau conductorilor electrici, indiferent de tensiune şi
curent;
– agăţarea sau rezemarea unor obiecte.

Atasat gasiti varianta completa a reglementarii Ordinul 58, Anexa 1