LEGEA GAZELOR
nr. 351/2004
publicată în Monitorul Oficial, Partea I,
nr. 679/28 iulie 2004
Parlamentul României adoptă prezenta lege
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1.
(1) Prezenta lege stabileşte cadrul legal necesar pentru desfăşurarea activităţilor specifice sectorului gazelor naturale, în condiţii de competitivitate şi transparenţă.
(2) Politica energetică a statului în domeniul gazelor naturale trebuie să asigure satisfacerea cererii de gaze naturale pentru toate categoriile de consumatori, în condiţii de creştere a eficienţei energetice şi prin constituirea unui cadru instituţional corespunzător.
Art.2. (1) Obiectivele şi principiile prezentei legi sunt:
a) siguranţa şi continuitatea în alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor;
b) eficienţa economică, în general şi eficienţa energetică, în special;
c) protecţia mediului;
d) protejarea intereselor legitime ale consumatorilor;
e) promovarea şi asigurarea concurenţei pe piaţa de gaze naturale;
f) armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară în domeniu, cu respectarea principiului subsidiarităţii;
g) transparenţa preţurilor şi a tarifelor reglementate la gazele naturale;
h) dezvoltarea sectorului gazelor naturale în condiţii de eficienţă economică şi protecţia mediului;
i) asigurarea accesului nediscriminatoriu la sursele de gaze naturale;
j) interconectarea sistemului naţional de transport de gaze naturale la sistemele europene;
k) asigurarea condiţiilor necesare pentru continuarea liberalizării pieţei gazelor naturale şi a accesului nediscriminatoriu al terţilor la conductele din amonte, depozitele de înmagazinare, sistemele de transport şi de distribuţie a gazelor naturale;
l) operarea instalaţiilor tehnologice de suprafaţă din câmpurile de producţie, a depozitelor de înmagazinare, a sistemelor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, în condiţii de siguranţă şi eficienţă;
m) asigurarea capacităţii de înmagazinare a gazelor naturale atât pentru nevoile curente, cât şi pentru cele strategice;
(2) Realizarea obiectivelor prevăzute la alin.(1) revine Ministerului Economiei şi Comerţului, ANRGN şi persoanelor juridice din sectorul gazelor naturale, potrivit statutului, competenţelor şi atribuţiilor acestora.
Art. 3. În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc după cum urmează:
1. acces la depozite de înmagazinare – dreptul unui producător, furnizor, transportator, consumator eligibil şi/sau al persoanelor juridice străine, beneficiare ale tranzitului pe teritoriul României de a utiliza depozitele;
2. acces la sistemul de distribuţie – dreptul unui furnizor şi/sau consumator de a utiliza sistemul de distribuţie;
3. acces la sistemul de transport – dreptul unui producător, distribuitor, operator de înmagazinare, furnizor, consumator şi/sau al investitorilor de a utiliza sistemul de transport;
4. acord tehnic – acordul tehnic de exploatare a punctelor de predare/preluare comercială aprobat de ANRGN;
5. agent economic din sectorul gazelor naturale – persoană juridică care desfăşoară cel puţin una din următoarele activităţi: producţie, transport, distribuţie, furnizare, sau depozitare de gaze naturale, precum şi activităţi de proiectare şi execuţie, aferente acestora;
6. aparat de utilizare – sistemul complex destinat să consume gaze naturale (combustibil sau materie primă), cu îndeplinirea condiţiilor legale pentru funcţionare, parte componentă a instalaţiei de utilizare a gazelor naturale;
7. autorizaţie – act administrativ individual emis de ANRGN, acordat unei persoane fizice/juridice;
8. aviz tehnic – documentul necesar obţinerii unei autorizaţii, emis de către operatorul de sistem în urma analizei unei documentaţii de proiectare, care atestă respectarea condiţiilor impuse de prescripţiile tehnice şi legislaţia în vigoare;
9. bunuri proprietatea terţilor – obiective componente ale SNT sau ale sistemelor de distribuţie, puse în funcţiune până la data intrării în vigoare a prezentei legi, utilizate de către operatorii licenţiaţi pentru realizarea serviciilor publice de interes naţional de transport sau de distribuţie, bunuri neincluse în patrimoniul acestora;
10. capacitate disponibilă – capacitatea utilizabilă de transport, de distribuţie sau a depozitului de înmagazinare, determinată în condiţiile reglementărilor specifice, pe care operatorul sistemului o poate pune la dispoziţia utilizatorilor sau consumatorilor;
11. cod – colecţie de reglementări cu caracter tehnic şi comercial, emise de autoritatea competentă, prin care se stabilesc reguli şi proceduri obligatorii pentru agenţii economici din sectorul gazelor naturale;
12. conductă de alimentare din amonte – conductă, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente, prin care se asigură vehicularea gazelor naturale de la obiectivele de producţie/înmagazinare până la sistemul de transport/distribuţie;
13. conductă de interconectare – conductă de transport care traversează o frontieră dintre state pentru unicul scop al conectării sistemelor de transport naţionale ale acestor state;
14. conductă magistrală – conductă care funcţionează în regim de înaltă presiune, mai mare de 6 bari, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente, prin care se asigură transportul gazelor naturale între punctele de preluare din conductele din amonte punctele de predare la consumatorii distribuitori/furnizori şi respectiv tranzitul între punctele de intrare şi punctele de ieşire în/din ţară;
15. conductă magistrală dedicată – conductă magistrală, incluzând instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente, prin care se asigură, în exclusivitate, tranzitul gazelor naturale;
16. consumator – persoana fizică sau juridică, care cumpără gaze naturale pentru consumul propriu;
17. consumator captiv – consumatorul care, din considerente de reglementare, nu poate alege furnizorul;
18. consumator eligibil – consumatorul care poate să aleagă furnizorul şi care are acces la sistem în condiţiile menţionate în prezenta lege;
19. consumator casnic- consumatorul care achiziţionează gaze naturale pentru consumul casnic propriu;
20. consumator noncasnic – consumatorul care achiziţionează gaze naturale ce nu sunt destinate consumului casnic propriu;
21. depozit de înmagazinare subterană – spaţiu din scoarţa terestră cu calităţi naturale sau dobândite ca urmare a unor operaţiuni petroliere sau activităţi miniere anterioare, proprii pentru injectarea, stocarea şi extragerea unor volume de gaze naturale;
22. dispecerizare – activitatea specifică de corelare şi echilibrare permanentă şi operativă, la nivelul sistemelor, a cantităţilor de gaze naturale intrate şi respectiv ieşite, la parametrii rezultaţi din obligaţiile de livrare, cât şi luarea măsurilor de limitare a efectelor situaţiilor excepţionale, cum ar fi: temperaturi foarte scăzute, calamităţi naturale, avarii majore şi altele asemenea, prin folosirea de mijloace specifice;
23. distribuţie a gazelor naturale – activitatea de vehiculare a gazelor naturale printr-un sistem de distribuţie în regim de presiuni de până la 6 bari inclusiv;
24. furnizarea gazelor naturale – activitatea comercială de vânzare-cumpărare a gazelor naturale, desfăşurată de o persoană juridică, în baza licenţei de furnizare în condiţiile prezentei legi;
25. furnizor – persoana juridică, titulară de licenţă de furnizare, care comercializează gaze naturale, în baza unui contract de furnizare;
26. gaze naturale – gazele libere din zăcămintele de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia sau separarea hidrocarburilor lichide;
27. gaz natural comprimat pentru vehicul (GNCV) – gazul natural stocat în butelii, prin comprimare la peste 200 de bari, în scopul utilizării drept combustibil pentru vehicule cu motoare termice;
28. gaz natural lichefiat (GNL) – gazul natural care, în urma unor procese specifice, este adus în stare lichidă şi stocat în recipiente speciale;
29. gaz petrolier lichefiat (GPL) – amestec de hidrocarburi cu conţinut de peste 90% în volum al unei hidrocarburi aciclice nesaturate, alta decât etilena şi propilena sau unul dintre izomerii lor izolaţi;
30. instalaţie de utilizare – ansamblu de conducte, aparate şi accesorii, inclusiv focarul şi coşul de evacuare a gazelor de ardere, situate după staţia/postul de reglare a presiunii şi măsurare a debitului, după caz, cu excepţia aparatului de măsurare a debitului care face parte din sistemul de distribuţie;
31. instalaţie tehnologică de suprafaţă aferentă înmagazinării gazelor naturale – instalaţie utilizată pentru înmagazinarea gazelor naturale şi care este exploatată de un titular de licenţă de înmagazinare a gazelor naturale, inclusiv instalaţiile GNL utilizate pentru stocare;
32. înmagazinarea gazelor naturale – ansamblul de activităţi şi operaţiuni desfăşurate de titularul licenţei de înmagazinare pentru sau în legătură cu rezervarea capacităţii de depozitare în depozitele subterane şi pentru injecţia, depozitarea în şi extracţia din aceste capacităţi a unor cantităţi determinate de gaze naturale;
33. întreprindere integrată pe verticală – întreprindere sau un grup de întreprinderi din sectorul gazelor naturale, care îndeplineşte cel puţin una dintre activităţile reglementate de transport, distribuţie, GNL sau depozitare şi cel puţin una din activităţile de producţie sau furnizare a gazelor naturale;
34. întreprindere integrată pe orizontală – întreprindere din sectorul gazelor naturale care desfăşoară cel puţin una dintre activităţile de producţie, transport, distribuţie, furnizare sau depozitare a gazelor naturale, precum şi o activitate din afara sectorului gazelor naturale;
35. licenţă – act administrativ individual emis de ANRGN, care conferă titularului, persoană juridică, dreptul de a desfăşura activităţi comerciale şi/sau de prestări de servicii în legătură cu una sau mai multe dintre activităţile de furnizare, înmagazinare,
transport, tranzit, dispecerizare şi distribuţie a gazelor naturale;
36. licenţă provizorie – actul administrativ individual emis de ANRGN, care conferă titularului dreptul de a participa la o licitaţie publică, în vederea obţinerii concesiunii serviciilor publice de distribuţie a gazelor naturale;
37. magistrală directă – conductă de gaze naturale complementară sistemului interconectat, pentru alimentarea unui consumator eligibil direct din conductele din amonte sau din punctele de import;
38. monopol natural în domeniul gazelor naturale – situaţie în care serviciile de transport, înmagazinare sau de distribuţie a gazelor naturale se asigură de către un singur operator pentru o zonă determinată;
39. operator de înmagazinare – persoana juridică, titulară a licenţei de înmagazinare;
40. operator de distribuţie (distribuitor) – persoana juridică, titular al licenţei de distribuţie, în condiţiile prezentei legi care are ca specific activitatea de distribuţie a gazelor naturale, într-una sau mai multe zone delimitate;
41. operator de transport (transportator) – persoana juridică, titular al licenţei de transport, în condiţiile prezentei legi, având ca obiect de activitate transportul gazelor naturale;
42. preţ reglementat – preţul la care este realizată furnizarea către consumator, în baza unui contract cadru, în condiţiile stabilite de ANRGN;
43. racord – conducta de legătură între o ramură principală (conductă din amonte, conductă de transport, conductă de distribuţie a gazelor naturale) şi o staţie de măsurare sau o staţie de reglare, măsurare predare a gazelor naturale, care alimentează un sistem de distribuţie, un consumator sau un grup de consumatori;
44. reţea de transport şi/sau de distribuţie – ansamblul de conducte conectate între ele, inclusiv instalaţiile şi echipamentele aferente pentru vehicularea gazelor naturale în regim de presiune, conform reglementărilor tehnice specifice;
45. rezervare de capacitate – menţinerea unei părţi din capacitatea disponibilă de transport/distribuţie/înmagazinare la dispoziţia utilizatorilor în vederea
transportului/distribuţiei/înmagazinării unei cantităţi de gaze naturale determinate;
46. sectorul gazelor naturale – ansamblul activităţilor desfăşurate de agenţii economici pentru producţia, transportul, tranzitul, înmagazinarea, distribuţia,
furnizarea şi utilizarea gazelor naturale, precum şi instalaţiile şi echipamentele folosite pentru realizarea acestor activităţi;
47. securitatea şi continuitatea alimentării – totalitatea măsurilor luate de către operatorii licenţiaţi în scopul satisfacerii cererii de gaze naturale a sistemului,
diversificării surselor şi asigurării livrărilor către clienţi în condiţii de siguranţă;
48. servicii auxiliare – ansamblul de activităţi şi operaţiuni desfăşurate de operatorul de transport/operatorul de distribuţie/operatorul de înmagazinare pentru şi în legătură cu echilibrarea sistemului de transport/sistemului de distribuţie, după caz, dispecerizarea cantităţilor de gaze naturale notificate de utilizatori, inclusiv pentru acces;
49. serviciul public în sectorul gazelor naturale – obligaţia care constă în activitatea organizată şi/sau autorizată de stat în vederea satisfacerii cerinţelor de interes public din sectorul gazelor naturale;
50. siguranţă – asigurarea continuităţii în furnizarea gazelor naturale la parametrii optimi de funcţionare şi securitatea tehnică a obiectivelor;
51. sistem de distribuţie – reţea de distribuţie, respectiv ansamblul compus din conducte, instalaţii de reglare-măsurare, aparate şi accesorii, care funcţionează la presiunea de lucru de până la 6 bari inclusiv, cu excepţia instalaţiei de utilizare;
52. Sistemul Naţional de Transport (SNT) – reţea de transport al gazelor naturale, respectiv ansamblul de conducte magistrale, precum şi instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente acestora, care funcţionează la presiune mai mare de 6 bari, prin care se asigură preluarea gazelor naturale extrase din perimetrele de exploatare sau a celor provenite din import şi transportul acestora în vederea livrării către distribuitori, consumatorii direcţi, la înmagazinare, la export şi către beneficiarii din terţe ţări;
53. stocare în conductă – stocarea gazelor prin compresie în sistemele de transport şi distribuţie a gazelor, dar excluzând instalaţiile rezervate pentru operatorii sistemului de transport care îşi realizează activităţile proprii;
54. transportul gazelor naturale – activitatea organizată pentru vehicularea gazelor naturale prin SNT;
55. zonă de protecţie – zona adiacentă obiectivelor din sectorul gazelor naturale, extinsă în spaţiu, în care se instituie interdicţii privind accesul persoanelor, regimul activităţilor şi al construcţiilor, stabilite prin norme tehnice;
56. zonă de siguranţă – zonă adiacentă obiectivelor din sectorul gazelor naturale, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, stabilite prin norme tehnice; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie.
CAPITOLUL II
Politici în domeniul gazelor naturale
Art. 4. (1) Politica statului în domeniul gazelor naturale constă în stabilirea obiectivelor sectorului gazelor naturale şi a modalităţilor optime de realizare a
acestora, în condiţiile asigurării unei dezvoltări durabile.
(2) Politica în domeniul gazelor naturale este elaborată pe baza programului de guvernare, aprobat de Parlament, cu consultarea organismelor guvernamentale cu atribuţii în domeniu şi a societăţii civile, pentru un interval mediu, având în vedere evoluţiile probabile pe termen lung şi, în principal:
a) constituirea cadrului instituţional corespunzător, prin stabilirea organismelor şi a autorităţii competente pentru realizarea acestei politici;
b) asigurarea securităţii în aprovizionarea cu gaze naturale;
c) prognozarea importurilor şi a exporturilor de gaze naturale;
d) elaborarea programelor de dezvoltare în sectorul gazelor naturale;
e) asigurarea protecţiei mediului;
f) asigurarea transparenţei preţurilor şi a tarifelor reglementate la gazele naturale;
g) creşterea eficienţei în producţia, înmagazinarea, transportul, distribuţia şi utilizarea gazelor naturale;
h) dezvoltarea şi asigurarea capacităţilor de depozitare a gazelor naturale;
i) precizarea liniilor directoare privind cercetarea şi dezvoltarea specifică sectorului gazelor naturale şi promovarea tehnologiilor avansate în domeniu;
j) dezvoltarea cooperării internaţionale;
k) propuneri de reglementări specifice sectorului gazelor naturale.
(3) Guvernul, Ministerul Economiei şi Comerţului, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale iau măsuri pentru realizarea obiectivelor
înscrise în programul prevăzut la alin. (2) şi examinează, anual sau ori de câte ori este necesar, stadiul îndeplinirii prevederilor acestuia.
Art. 5. Ministerul Economiei şi Comerţului elaborează politica în domeniul gazelor naturale şi asigură aducerea la îndeplinire a acesteia, în condiţiile prevederilor prezentei legi, având următoarele atribuţii principale:
a) implementează politica energetică a Guvernului;
b) elaborează programe şi planuri de măsuri pentru aplicarea politicii Guvernului în sectorul gazelor naturale;
c) asigură elaborarea de studii pe baza cărora urmează a fi stabilite priorităţile privind investiţiile din sectorul gazelor naturale;
d) elaborează proiecte de acte normative pentru sectorul gazelor naturale, cu consultarea persoanelor interesate din sectorul gazelor naturale;
e) exercită calitatea de concedent pentru serviciul de distribuţie a gazelor naturale;
f) supraveghează aplicarea şi respectarea măsurilor stabilite pentru protecţia mediului de către participanţii la activităţile din sectorul gazelor naturale;
g) asigură armonizarea cu standardele şi reglementările Uniunii Europene în domeniul gazelor naturale şi creează mecanismele necesare aplicării acestora;
h) elaborează şi fundamentează, împreună cu Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi organizaţiile patronale şi sindicale, propunerile de politică socială specifice sectorului gazelor naturale, programele de asistenţă socială şi medicală, de asigurări de risc şi accidente, în vederea evitării riscurilor profesionale şi a reabilitării celor care au suferit accidente de muncă şi boli profesionale;
i) avizează, împreună cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, normativele de protecţie a muncii în sectorul gazelor naturale.
CAPITOLUL III
Autoritatea de Reglementare
Art.6. (1) Autoritatea competentă în sectorul gazelor naturale este ANRGN, instituţie publică, autonomă de interes naţional, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea primului ministru, independentă din punct de vedere decizional, care îşi desfăşoară activitatea în baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.
(2) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRGN se asigură integral din venituri proprii.
(3) Veniturile ANRGN provin din: tarife percepute pentru acordarea de autorizaţii şi licenţe, pentru prestări servicii, precum şi din contribuţii ale organismelor
internaţionale sau ale agenţilor economici, potrivit prevederilor legale în vigoare privind finanţele publice.
(4) ANRGN are dreptul să înfiinţeze structuri proprii teritoriale.
Art. 7. ANRGN elaborează, aplică şi monitorizează respectarea sistemului de reglementări obligatorii la nivel naţional, necesar pentru funcţionarea sectorului şi a pieţei gazelor naturale în condiţii de eficienţă, siguranţă, concurenţă, transparenţă, tratament nediscriminatoriu al participanţilor la piaţa de gaze naturale şi de protecţie a consumatorilor şi a mediului.
Art.8. ANRGN are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
a) elaborează şi propune spre aprobare Guvernului Regulamentul privind acordarea autorizaţiilor şi licenţelor în sectorul gazelor naturale;
b) stabileşte condiţiile de valabilitate pentru autorizaţiile şi licenţele acordate;
c) elaborează şi aprobă Regulamentele pentru autorizarea şi verificarea personalului şi a agenţilor economici care desfăşoară activităţi de proiectare, execuţie şi exploatare în domeniul gazelor naturale şi stabileşte condiţiile de valabilitate pentru autorizaţiile acordate;
d) elaborează şi aprobă reglementări şi norme tehnice la nivel naţional care stabilesc criteriile de siguranţă tehnică, cerinţele tehnice minime de proiectare, execuţie şi xploatare, necesare pentru funcţionarea în condiţii de eficienţă şi siguranţă a obiectivelor din domeniul gazelor naturale;
e) elaborează şi propune spre aprobare Guvernului metodologia de emitere a atestatelor tehnice în sectorul gazelor naturale şi participă, în condiţiile legii, la
activitatea de autorizare a laboratoarelor de analiză şi încercări din domeniul gazelor naturale;
f) participă la elaborarea şi aplicarea regulamentelor pentru atestarea verificatorilor de proiecte;
g) elaborează şi aprobă regulamente pentru atestarea experţilor în domeniul gazelor naturale;
h) elaborează şi propune spre aprobare Guvernului regulamentele privind accesul terţilor la conductele din amonte, conductele de tranzit, la depozitele de înmagazinare, la sistemele de transport şi de distribuţie a gazelor naturale;
i) elaborează, aprobă şi aplică reglementări pentru organizarea şi funcţionarea pieţei de gaze naturale, privind asigurarea continuităţii şi siguranţei alimentării cu gaze naturale a consumatorilor;
j) asigură liberalizarea totală a pieţei interne de gaze naturale;
k) aprobă regulamentele de programare, funcţionare şi dispecerizare a SNT şi a depozitelor de înmagazinare a gazelor naturale la propunerea operatorilor din sector;
l) elaborează, aprobă şi aplică criterii şi metode pentru aprobarea preţurilor şi pentru stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale;
m) elaborează şi aprobă contractele-cadru pentru furnizarea gazelor naturale, contractele-cadru pentru prestarea serviciilor de înmagazinare, de transport, de distribuţie, precum şi contractele-cadru pentru activităţile conexe, desfăşurate în baza unor tarife reglementate;
n) elaborează, aprobă şi urmăreşte aplicarea reglementărilor tehnice, comerciale, economice, operaţionale, cu caracter obligatoriu, referitoare la parametrii de calitate a serviciilor de transport, tranzit, înmagazinare, stocare, dispecerizare, distribuţie şi furnizare a gazelor naturale;
o) avizează, în condiţiile legii, clauzele şi condiţiile specifice din contractele de concesiune a bunurilor, activităţilor şi serviciilor din sectorul gazelor naturale;
p) monitorizează:
1. piaţa internă de gaze naturale;
2. respectarea reglementărilor privind organizarea şi funcţionarea pieţei de gaze naturale;
3. respectarea reglementărilor privind accesul la conductele din amonte, depozitele de înmagazinare, la sistemele de transport şi de distribuţie;
4. respectarea criteriilor şi metodelor pentru aprobarea preţurilor şi pentru stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale;
5. aplicarea regulilor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconectare, împreună cu autoritatea sau autorităţile de reglementare din statele cu care există interconectare;
6. modul de rezolvare a problemei capacităţii supraaglomerate a SNT;
7. publicarea informaţiilor de interes de către operatorii sistemelor de transport şi de distribuţie privind conductele de interconectare, utilizarea reţelei şi alocarea capacităţii către părţile interesate, ţinând cont de necesitatea de a păstra confidenţialitatea datelor cu caracter comercial;
8. separarea efectivă a conturilor pentru activităţile de înmagazinare, transport, distribuţie şi furnizare a gazelor naturale şi GNL – gaz natural lichefiat, GPL – gaz petrolier lichefiat, GNCV – gaz natural comprimat pentru vehicule, pentru evitarea subvenţiilor încrucişate între acestea;
9. respectarea de către operatorii licenţiaţi a condiţiilor de valabilitate pentru licenţe;
10. activitatea operatorilor licenţiaţi pentru asigurarea securităţii şi continuităţii în furnizarea gazelor naturale.
q) soluţionează divergenţe privind refuzul de acces la SNT al gazelor naturale/sistemele de distribuţie a gazelor naturale;
r) mediază neînţelegerile precontractuale în sectorul gazelor naturale, conform procedurilor proprii;
s) elaborează, aprobă şi aplică Regulamentul de constatare, notificare şi sancţionare a
abaterilor de la reglementările emise în domeniul gazelor naturale;
ş) elaborează regulamentul de organizare şi funcţionare propriu şi stabileşte
responsabilităţile personalului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;
t) protejează interesele legitime ale consumatorilor din sectorul gazelor naturale;
ţ) derulează programe specifice, inclusiv programe de asistenţă şi expertiză conforme
domeniului de activitate, aprobate de Guvern;
u) creează baza de date necesară pentru desfăşurarea activităţii sale, şi pentru
furnizarea de informaţii altor organisme implicate în elaborarea strategiei de dezvoltare
a sectorului gazelor naturale, precum şi în activitatea de comerţ internaţional cu gaze
naturale;
v) colaborează cu:
1. autorităţile de reglementare în domeniul gazelor naturale din alte state;
2. organele de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale;
3. asociaţii ale consumatorilor de gaze naturale;
4. operatorii de servicii din sectorul gazelor naturale, asociaţiile profesionale şi
asociaţiile patronale din sectorul gazelor naturale, din ţară şi din alte state;
w) elaborează, aprobă şi aplică regulamentele privind organizarea şi funcţionarea
Comitetului de Reglementare şi a Consiliului Consultativ;
x) stabileşte, pentru operatorii licenţiaţi, obiectivele privind asigurarea securităţii şi
continuităţii în furnizarea de gaze naturale, precum şi condiţiile şi procedura de
desemnare a furnizorului de ultimă instanţă;
y) instruieşte şi perfecţionează continuu personalul propriu;
z) avizează, pentru fiecare perioadă de reglementare pentru care se stabilesc tarife şi
preţuri reglementate, programele de investiţii ale operatorilor licenţiaţi, în vederea
recunoaşterii costurilor şi încadrării acestora în tarifele şi preţurile aprobate.
Art. 9. (1) În vederea exercitării atribuţiilor sale, ANRGN are dreptul de acces la
informaţiile şi documentele legate de domeniul de activitate al agenţilor economici,
inclusiv la evidenţele contabile ale acestora.
(2) ANRGN are dreptul să facă publice orice date sau informaţii cu excepţia
datelor comerciale declarate ca având caracter confidenţial.
Art. 10. (1) ANRGN este condusă de un preşedinte şi un vicepreşedinte, numiţi prin
decizie a primului-ministru, pe o perioadă de 5 ani. Preşedintele reprezintă ANRGN în
relaţiile cu terţii.
(2) Calitatea de preşedinte şi de vicepreşedinte este incompatibilă cu
exercitarea oricărei alte funcţii publice, cu excepţia activităţii didactice, în condiţiile
legii. Preşedintelui şi vicepreşedintelui le sunt interzise exercitarea activităţilor de
comerţ în domeniul gazelor naturale şi participarea la administrarea sau la conducerea
unor societăţi comerciale, regii autonome sau a unor organizaţii cooperatiste.
(3) Mandatele preşedintelui şi vicepreşedintelui încetează:
a) prin demisie;
b) datorită imposibilităţii de exercitare a mandatului, constând într-o indisponibilitate
pe o perioadă mai mare de 60 de zile consecutive;
c) la survenirea unei incompatibilităţi dintre cele prevăzute la alin. (2);
d) prin revocare potrivit legii;
e) prin deces.
(4) În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele emite ordine şi decizii.
(5) Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(6) Ordinele şi deciziile emise de către preşedintele ANRGN pot fi atacate în
contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 30 de zile, de la
data la care au fost comunicate părţilor interesate sau de la data publicării lor în
Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă au caracter normativ.
Art. 11. (1) Pentru activităţile de reglementare şi de acordare de autorizaţii şi licenţe
se constituie un Comitet de Reglementare format din preşedinte, vicepreşedinte şi trei
membri din personalul ANRGN, numiţi prin decizie a preşedintelui ANRGN.
(2) Ordinele şi deciziile supuse aprobării în Comitetul de Reglementare sunt
adoptate cu votul a cel puţin 3 membri ai acestuia.
(3) Membrii Comitetului de Reglementare au dreptul la o indemnizaţie de
şedinţă egală cu 5% din salariul de bază al preşedintelui ANRGN, fără a depăşi lunar
10% din acesta.
(4) Incompatibilităţile prevăzute la art. 10 alin. (2) sunt aplicabile şi
membrilor Comitetului de Reglementare.
Art.12. (1) Comitetul de Reglementare al ANRGN este asistat de un Consiliu
Consultativ format din 9 membri, numiţi prin ordin al ministrului de resort, pe baza
propunerilor primite din partea:
a) asociaţiilor patronale din domeniul gazelor naturale – un membru;
b) organizaţiilor sindicale din domeniul gazelor naturale – doi membri;
c) societăţilor de transport al gazelor naturale – un membru;
d) societăţilor de înmagazinare a gazelor naturale – un membru;
e) societăţilor de distribuţie a gazelor naturale – un membru;
f) asociaţiilor consumatorilor de gaze naturale – un membru;
g) Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor – un membru;
h) Ministerului Economiei şi Comerţului – un membru.
(2) Consiliul Consultativ asigură armonizarea intereselor agenţilor economici
din sector cu cele ale consumatorilor de gaze naturale, evaluează impactul
reglementărilor ANRGN şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora, potrivit
Regulamentului de organizare şi funcţionare propriu.
(3) Membrii Consiliului Consultativ au dreptul la o indemnizaţie de şedinţă
egală cu 5% din salariul de bază al preşedintelui ANRGN, fără a depăşi lunar 10% din
acesta.
Art. 13. (1) Personalul ANRGN este angajat, promovat şi eliberat din funcţie în
conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare, ale
Contractului Colectiv de Muncă la nivelul ANRGN şi ale reglementărilor legale în
vigoare privind legislaţia muncii.
(2) Confidenţialitatea tuturor informaţiilor obţinute în cursul sau ca urmare a
exercitării atribuţiilor de serviciu în cadrul ANRGN este obligatorie pentru tot
personalul acesteia şi pentru membrii Consiliului Consultativ, în condiţiile legii.
Art. 14. (1) Drepturile de salarizare şi celelalte drepturi de personal, se stabilesc prin
Contractul Colectiv de Muncă la nivelul ANRGN.
(2) Salarizarea personalului ANRGN se face potrivit reglementărilor în vigoare
pentru instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii.
Art. 15. Contractul Colectiv de Muncă la nivelul ANRGN va fi negociat şi înregistrat
conform prevederilor legale.
Art. 16. (1) ANRGN întocmeşte anual bugetul propriu de venituri şi cheltuieli, în
conformitate cu legislaţia în vigoare, aprobat prin hotarare a Guvernului
(2) Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al
ANRGN rămân la dispoziţia acesteia şi se vor folosi în anul următor cu aceeaşi
destinaţie.
CAPITOLUL IV
Prevederi generale privind producţia, transportul, tranzitul, distribuţia,
înmagazinarea subterană şi furnizarea gazelor naturale
Art. 17. Obligaţiile comune ale titularilor de licenţe din sectorul gazelor naturale,
indiferent de forma de proprietate sau regimul juridic al acestora, sunt următoarele:
a) să întocmească, să prezinte spre verificare ANRGN şi să publice rapoarte
contabile anuale, în conformitate cu legislaţia în vigoare; în sistemul de contabilitate
internă a acestora se vor ţine conturi separate pentru activităţile de înmagazinare,
producţie, transport, distribuţie şi furnizare a gazelor naturale, asemenea evidenţei
contabile specifice corespunzătoare activităţilor respective realizate de operatorii din
sector, în vederea evitării discriminării, subvenţionării încrucişate şi denaturării
concurenţei;
b) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor comerciale obţinute de la terţi;
c) să furnizeze informaţii necesare pentru accesul eficient la sistem al celorlalţi
operatori licenţiaţi şi solicitanţilor/utilizatorilor din sectorul gazelor naturale;
d) să deţină toate autorizaţiile şi licenţele prevăzute de legislaţia în vigoare;
e) să respecte condiţiile de valabilitate asociate autorizaţiilor şi licenţelor emise de
ANRGN;
f) să avizeze proiectele şi să urmărească execuţia lucrărilor în sectorul gazelor
naturale în limitele drepturilor conferite prin licenţă;
g) să ia toate măsurile necesare în vederea trecerii la măsurarea cantităţilor de gaze
naturale în unităţi de energie astfel încât în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a
prezentei legi facturarea cantităţilor de gaze naturale să se facă în baza energiei
conţinută de acestea;
h) să pună la dispoziţia ANRGN copii după toate contractele de import şi, la cerere
contractele de tranzit a gazelor naturale, după caz;
i) să solicite ANRGN, pentru fiecare perioadă de reglementare pentru care se
stabilesc tarife şi preţuri reglementate, avizarea programelor de investiţii, în vederea
recunoaşterii costurilor şi încadrării acestora în tarifele sau preţurile aprobate;
solicitarea avizului se realizează cu cel puţin 60 de zile anterior termenului de
depunere a fundamentărilor pentru tarifele sau preţurile reglementate.
Art.18. Producătorul de gaze naturale este persoana juridică, titulară de acord
petrolier, de autorizaţie pentru înfiinţarea instalaţiilor tehnologice de suprafaţă aferente
activităţii de producţie, după caz, de autorizaţie de funcţionare a instalaţiilor
tehnologice de suprafaţă aferente activităţii de producţie şi titulară de licenţă de
furnizare, în condiţiile prezentei legi, care are ca specific activitatea de producţie a
gazelor naturale.
Art. 19. Obligaţiile principale ale producătorului sunt:
a) să asigure operarea, întreţinerea, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor
tehnologice de suprafaţă aferente extracţiei, tratării, comprimării şi măsurării gazelor
naturale în condiţii de siguranţă, eficienţă şi de protecţie a mediului;
b) să asigure accesul furnizorilor şi consumatorilor eligibili la conductele din
amonte în condiţii nediscriminatorii, conform reglementărilor specifice.
Art. 20. Principalele drepturi ale producătorului sunt:
a) să elaboreze norme tehnice specifice activităţii proprii şi să le supună spre
aprobare ANRGN;
b) să comercializeze gazele naturale rezultate ca urmare a procesului de extracţie;
c) să întrerupă funcţionarea instalaţiilor pentru timpul strict necesar, în vederea
executării lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de
lege, cu anunţarea prealabilă a dispecerilor sistemelor afectate şi, după caz, a
consumatorilor;
d) să refuze accesul terţilor la conductele din amonte, conform prevederilor art. 64.
Art. 21. (1) Activitatea de transport al gazelor naturale constituie serviciu public de
interes naţional.
(2) Lucrările de realizare, reabilitare, retehnologizare, exploatare şi întreţinere
a obiectivelor/sistemelor de transport gaze naturale sunt lucrări de utilitate publică.
Art. 22. În vederea asigurării independenţei operatorului de transport, se aplică
următoarele criterii minime:
a) persoanele care asigură conducerea operatorului de transport nu pot face parte din
structurile întreprinderii integrate din sectorul gazelor naturale în care răspund, direct
sau indirect, de coordonarea furnizării gazelor naturale;
b) operatorul de transport trebuie să aibă drepturi efective de luare a deciziilor,
independent de întreprinderea integrată din sectorul gazelor naturale, cu privire la
activele necesare pentru exploatarea, întreţinerea sau dezvoltarea reţelei de transport;
c) operatorul SNT stabileşte un program de măsuri, astfel încât să existe garanţia că
practicile discriminatorii sunt excluse şi asigură condiţiile monitorizării acestuia.
Art.23. (1) Punctele de delimitare ale SNT sunt de la robinetul de la ieşirea din staţia
de reglare – măsurare – predare aparţinând producătorilor sau operatorilor sistemelor
de înmagazinare, respectiv punctul de trecere al frontierei în cazul conductelor de
interconectare la sistemele de transport din ţările vecine până la robinetul de la ieşirea
din staţia de reglare – măsurare – predare aparţinând operatorului de transport,
respectiv punctul de trecere al frontierei în cazul conductelor de interconectare la
sistemele de transport din ţările vecine;
(2) SNT face parte din proprietatea publică a statului, fiind de importanţă
strategică.
Art.24 Operatorul SNT nu se va angaja în mod direct sau indirect în operaţiuni de
exploatare, extracţie, distribuţie şi furnizare la consumatorii de gaze naturale, inclusiv
prin deţinerea de acţiuni sau pachete de acţiuni ori printr-un contract de administrare în
care sunt implicare persoanele juridice care desfăşoară astfel de activităţi.
Art. 25 Operatorul SNT are obligaţia de a asigura:
a) operarea SNT şi asigurarea echilibrului fizic al acestuia, respectiv
programarea, dispecerizarea şi funcţionarea SNT în condiţii de siguranţă;
b) întreţinerea, reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea SNT în condiţii de
siguranţă, eficienţă şi de protecţie a mediului;
c) realizarea, întreţinerea şi dezvoltarea unui sistem informatic de monitorizare,
comandă şi achiziţie de date care să permită monitorizarea şi conducerea operativă a
funcţionării sistemului naţional de transport gaze naturale;
d) accesul terţilor la SNT, conform unor reglementări specifice, în condiţii
nediscriminatorii, în limitele capacităţilor de transport şi cu respectarea regimurilor
tehnologice;
e) elaborarea şi aplicarea regimurilor optime de transport şi livrare pentru cantităţile
de gaze naturale notificate de producători, furnizori, operatorii de înmagazinare şi/sau
consumatori, pentru o anumită perioadă, conform contractelor încheiate;
f) elaborarea şi actualizarea acordurilor tehnice de exploatare în zona de graniţă, în
cazul în care furnizorul este un exportator sau un beneficiar de tranzit de gaze naturale
pe teritoriul României;
g) întocmirea şi urmărirea bilanţului de gaze naturale intrate în sistem şi, respectiv,
ieşite din sistem;
h) elaborarea Programului de dezvoltare propriu privind SNT – pentru obiectivele
care nu au fost precizate prin acordul de concesiune -, în concordanţă cu nivelul actual
al consumului şi având în vedere dezvoltarea de noi zone de consum şi evoluţia celor
existente, în condiţii de eficienţă economică şi siguranţă în exploatare;
i) deţinerea în depozitele subterane a cantităţilor necesare asigurării permanente a
echilibrului fizic al SNT, în condiţiile unor reglementări specifice emise de ANRGN;
j) nivelul de odorizare a gazelor naturale corespunzător reglementărilor în vigoare.
Art. 26. Operatorul SNT are, în principal, următoarele drepturi:
a) să perceapă tarife nediscriminatorii corespunzător serviciilor prestate, să
limiteze şi/sau întrerupă prestarea serviciului în caz de neplată, conform
reglementărilor ANRGN aplicabile;
b) prin derogare de la art. 24, să comercializeze cantităţile proprii de gaze naturale
primite ca plată pentru serviciile de tranzit;
c) să refuze accesul terţilor la SNT, în condiţiile prevăzute la art. 64;
d) să întrerupă sau să limiteze transportul gazelor naturale în condiţiile în care sunt
periclitate siguranţa şi integritatea sistemului de transport, conform reglementărilor
specifice;
e) să întrerupă funcţionarea instalaţiilor pentru timpul strict necesar, în vederea
executării lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de
lege, cu anunţarea prealabilă a dispecerilor sistemelor afectate şi, după caz, a
consumatorilor;
f) să elaboreze norme tehnice specifice activităţii proprii şi să le supună spre
aprobare ANRGN;
g) să elaboreze reglementări obiective, transparente şi nediscriminatorii pentru
echilibrarea sistemului de transport al gazelor naturale, inclusiv propuneri pentru
fundamentarea tarifelor care trebuie plătite de utilizatorii de sistem în cazul
dezechilibrului energetic şi să le supună spre aprobare ANRGN;
h) să stocheze gaze naturale în SNT, în condiţiile unor reglementări specifice emise
de ANRGN;
i) prin derogare de la art.2 alin. (1) din Legea nr. 219/1998, să folosească, cu acordul
autorităţii publice locale, cu titlu gratuit, terenurile proprietate publică locală ocupate
de obiectivele SNT, precum şi pe cele utilizate pentru lucrările de execuţie, exploatare,
întreţinere şi reparaţii;
j) prin exceptare de la prevederile art. 24 efectueaza operaţiuni comerciale de
cumpărare-vânzare a gazelor naturale, în condiţiile stabilite şi în limitele aprobate de
ANRGN, strict în vederea asigurării echilibrului fizic şi menţinerii în parametri
operaţionali a SNT; evidenţele contabile privind astfel de operaţiuni vor fi ţinute
distinct de cele privind activitatea de transport.
Art. 27. Tranzitul de gaze naturale constă în transportul prin SNT şi/sau prin
conducte magistrale dedicate acestui scop peste teritoriul României, cu sau fără
transbordare, al gazelor naturale provenite din alt stat şi destinate unui stat terţ.
Art. 28. Tranzitul de gaze naturale se efectuează pe baze juridice şi comerciale, cu
respectarea legislaţiei în vigoare şi a acordurilor internaţionale la care România este
parte.
Art. 29. Activitatea de tranzit al gazelor naturale prin conductele existente este
asigurată de către operatorul SNT, care poate realiza inclusiv lucrări de dezvoltare a
capacităţilor de tranzit.
Art. 30. (1) Operatorul SNT va asigura, în limitele capacităţilor disponibile, accesul
terţilor la SNT în scopul tranzitării gazelor naturale provenite dintr-un alt stat şi
destinate unui stat terţ.
(2) Accesul terţilor la SNT în scopul tranzitării gazelor naturale se realizează
conform reglementărilor specifice emise de ANRGN.
(3) Contractele viitoare de tranzit şi orice alocare de capacităţi prin aceste
contracte se realizează cu respectarea dreptului de acces la reţea al terţilor, în
conformitate cu reglementări specifice elaborate de către ANRGN.
Art.31. Delimitarea sistemelor de distribuţie de cele de transport/producţie şi de cele
ale consumatorilor se face de la robinetul aflat la ieşirea din staţia de reglare –
măsurare – predare a transportatorului / producătorului – altui distribuitor până la
ieşirea din staţiile/posturile de reglare/măsurare sau, după caz, la ieşirea din robinetul
de branşament la consumatori.
Art.32. Activitatea de distribuţie a gazelor naturale constituie serviciu public de
interes naţional.
Art. 33. (1) Serviciul public de distribuţie a gazelor naturale se concesionează
conform prevederilor legale în vigoare pentru una sau mai multe zone delimitate –
unităţi administrativ teritoriale (municipiu, oraş, comună, sat).
(2) Concedentul serviciului de distribuţie, în condiţii justificate, poate decide
organizarea licitaţiei de concesionare a serviciului de distribuţie a gazelor naturale
pentru una sau mai multe localităţi aferente unei unităţi administrativ teritoriale, din
cadrul căreia, pentru cel puţin o localitate, serviciul de distribuţie a fost deja
concesionat.
(3) Participanţii la licitaţia de concesionare a serviciului de distribuţie a gazelor
naturale trebuie să deţină licenţa provizorie în sectorul gazelor naturale emisă de
ANRGN.
Art. 34. În vederea asigurării independenţei operatorului de distribuţie, se aplică
următoarele criterii minime:
a) persoanele care asigură conducerea operatorului de distribuţie nu pot face parte
din structurile întreprinderii integrate din sectorul gazelor naturale în care răspund,
direct sau indirect, de coordonarea producţiei şi furnizării gazelor naturale;
b) operatorul de distribuţie trebuie să aibă drepturi efective de luare a deciziilor,
independent de întreprinderea integrată din sectorul gazelor naturale, cu privire la
activele necesare pentru exploatarea, întreţinerea sau dezvoltarea reţelei distribuţie;
c) operatorul de distribuţie stabileşte un program de măsuri, astfel încât să existe
garanţia că practicile discriminatorii sunt excluse şi asigură condiţiile monitorizării
acestuia.
Art. 35. Distribuitorul de gaze naturale are, în principal, următoarele obligaţii:
a) să opereze, să întreţină, să repare, să modernizeze şi să dezvolte sistemul de
distribuţie, în condiţii de siguranţă, eficienţă economică şi de protecţie a mediului,
activităţile urmând a fi desfăşurate în baza autorizaţiilor specifice pentru proiectare şi
execuţie a sistemelor de alimentare cu gaze naturale, iar operarea se va desfăşura în
baza licenţei de distribuţie;
b) să asigure nivelul de odorizare a gazelor naturale corespunzător reglementărilor în
vigoare, în baza contractelor de prestări servicii încheiate cu operatorul SNT şi, acolo
unde este cazul, prin odorizare suplimentară în staţiile de reglare de sector;
c) să realizeze interconectări cu alte sisteme, după caz, şi să asigure capacitatea
sistemului de distribuţie pe termen lung;
d) să asigure accesul terţilor la sistemele de distribuţie, în condiţii nediscriminatorii,
în limitele capacităţilor de distribuţie, cu respectarea regimurilor tehnologice, conform
reglementărilor specifice elaborate de ANRGN;
e) să întocmească şi să urmărească bilanţul de gaze intrate în şi ieşite din sistemul
propriu;
f) să evite subvenţia încrucişată între categoriile de consumatori cu privire la
repartizarea costurilor pentru rezervarea capacităţii de distribuţie;
g) să preia pentru o perioadă determinată, la solicitarea şi conform reglementărilor
ANRGN, operarea unui sistem de distribuţie al cărui operator iniţial a fost sancţionat
cu retragerea licenţei de distribuţie;
h) să asigure echilibrul permanent al sistemului operat;
i) să asigure condiţiile de securitate în alimentarea cu gaze naturale.
Art. 36. Distribuitorul de gaze naturale are, în principal, următoarele drepturi:
a) să desfăşoare activităţi comerciale legate de serviciul de distribuţie a gazelor
naturale;
b) să încaseze contravaloarea tarifelor corespunzător serviciilor prestate, să
limiteze şi/sau întrerupă prestarea serviciului în caz de neplată, conform
reglementărilor ANRGN aplicabile;
c) prin derogare de la art.2 alin. (1) din Legea nr. 219/1998, să folosească, cu
acordul autorităţii publice locale, cu titlu gratuit, terenurile proprietate publică locală
ocupate de obiectivele sistemului de distribuţie precum şi cele utilizate pentru
realizarea lucrărilor de execuţie, operare, întreţinere şi reparaţii, în condiţiile legii;
d) să întrerupă funcţionarea obiectivelor sistemului de distribuţie şi alimentarea
cu gaze naturale a consumatorilor pentru timpul strict necesar executării lucrărilor de
întreţinere şi reparaţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de prezenta lege sau în caz
de forţă majoră, cu anunţarea prealabilă a dispecerilor sistemelor afectate şi, după caz,
a consumatorilor;
e) să aibă acces la instalaţiile de utilizare ale consumatorului conform
contractelor şi ori de câte ori este necesară intervenţia, potrivit legii;
f) să sisteze alimentarea cu gaze naturale a aparatelor de utilizare care nu
respectă prevederile legislaţiei în vigoare;
g) să stocheze gaze naturale în sistemele de distribuţie, în condiţiile unor
reglementări specifice emise de ANRGN;
h) să refuze accesul la sistemul de distribuţie în condiţiile prevăzute la art. 64;
i) să elaboreze norme tehnice specifice activităţii proprii şi să le supună spre
aprobare ANRGN.
Art. 37. Gazele naturale se înmagazinează în scopul:
a) asigurării securităţii în alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor;
b) armonizării variaţiilor consumului sezonier, zilnic şi orar cu sursele de gaze
disponibile;
c) asigurării permanente a echilibrului fizic al SNT;
d) realizării serviciului public obligatoriu;
e) asigurării consumului propriu de către consumatorii eligibili;
f) realizării şi a altor activităţi comerciale.
Art.38 Operatorul de înmagazinare are în principal următoarele obligaţii:
a) operarea, întreţinerea, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor tehnologice de
suprafaţă aferente depozitelor de înmagazinare a gazelor naturale, în condiţii de
siguranţă, eficienţă şi de protecţie a mediului;
b) asigurarea accesului terţilor la depozitele de înmagazinare, în condiţii
nediscriminatorii, conform reglementărilor specifice emise de ANRGN.
Art. 39. Operatorul depozitului de înmagazinare are în principal următoarele drepturi:
a) să încaseze tariful aferent prestării serviciului de înmagazinare subterană a gazelor
naturale, să limiteze şi/sau întrerupă prestarea serviciului în caz de neplată, conform
reglementărilor ANRGN;
b) să elaboreze norme tehnice specifice activităţii proprii şi să le supună spre
aprobare ANRGN;
c) să întrerupă funcţionarea instalaţiilor pentru timpul strict necesar, în vederea
executării lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de
lege, cu anunţarea prealabilă a dispecerilor sistemelor afectate şi, după caz, a
consumatorilor;
d) să refuze în mod justificat accesul terţilor la depozitele de înmagazinare.
Art. 40. Furnizorul de gaze naturale are în principal următoarele obligaţii:
a) să desfăşoare activitatea de comercializare a gazelor naturale pe bază de contracte
comerciale, cu precizarea că pentru piaţa reglementată contractele se încheie cu
respectarea prevederilor din contractele-cadru;
b) să respecte standardele de performanţă pentru serviciul de furnizare;
c) să asigure, în baza contractelor-cadru de furnizare a gazelor naturale pentru piaţa
reglementată, furnizarea gazelor naturale pentru consumatorii captivi situaţi în zonele
pentru care furnizorul deţine şi licenţă de distribuţie a gazelor naturale;
d) să asigure continuitatea şi siguranţa în furnizarea gazelor naturale contractate.
Art. 41. Furnizorul de gaze naturale are, în principal, următoarele drepturi:
a) să încaseze contravaloarea gazelor naturale furnizate, conform contractelor
încheiate cu consumatorii eligibili, operatorii de sistem şi/sau cu alţi furnizori;
b) să încaseze contravaloarea gazelor naturale furnizate în regim reglementat,
conform preţurilor stabilite de ANRGN şi prevederilor contractelor-cadru;
c) să limiteze şi/sau să sisteze furnizarea gazelor naturale la consumatori/operatori de
sistem şi/sau alţi furnizori, în condiţiile specificate în contracte.
Art.42. Consumatorul nu are dreptul să vândă gazele naturale achiziţionate, acestea
fiind utilizate pentru consumul propriu.
CAPITOLUL V
Autorizaţii şi licenţe
Art. 43. În vederea înfiinţării, funcţionării şi/sau modificării unor capacităţi de
producţie, transport, înmagazinare/stocare, tranzit şi distribuţie a gazelor naturale
precum şi pentru a desfăşura activităţi de furnizare, transport, înmagazinare/stocare,
tranzit şi distribuţie în sectorul gazelor naturale persoanele juridice române sau străine
au obligaţia deţinerii de autorizaţii şi/sau licenţe emise de ANRGN în baza unui
regulament specific.
Art. 44. Sunt supuse regimului de autorizare în sectorul gazelor naturale:
a) instalaţiile tehnologice de suprafaţă aferente activităţii de producţie;
b) instalaţiile tehnologice de suprafaţă aferente activităţii de înmagazinare/stocare;
c) capacităţile de transport;
d) capacităţile de tranzit;
e) capacităţile de dispecerizare;
f) capacităţile de distribuţie.
Art. 45. Autorizaţiile pentru obiectivele din sectorul gazelor naturale sunt:
a) de înfiinţare;
b) de funcţionare;
c) de modificare.
Art. 46. Tipurile de licenţe sunt:
a) de furnizare;
b) de transport;
c) de înmagazinare;
d) de dispecerizare;
e) de distribuţie;
f) de tranzit.
Art. 47. (1) ANRGN poate refuza acordarea unei autorizaţii/licenţe în următoarele
cazuri:
a) neîndeplinirea de către solicitant a uneia dintre condiţii prevăzute în regulamentele
specifice;
b) solicitantul se află în procedură de reorganizare judiciară sau de faliment;
c) solicitantului i-a fost retrasă de către ANRGN o autorizaţie/licenţă în ultimii 5 ani;
d) pentru construirea şi exploatarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale într-o
zonă delimitată pentru care a fost emisă autorizaţie/licenţă unui alt agent economic.
(2) Motivele pentru care se refuză acordarea unei autorizaţii/licenţe sunt
obiective şi nediscrimintorii şi sunt aduse la cunoştinţa solicitantului, acesta putând
acţiona la instanţa judecătorească de contencios administrativ, în condiţiile legii.
Art. 48. (1) În cazul în care ANRGN desemnează, pentru o perioadă determinată, un
distribuitor să preia operarea unui sistem de distribuţie a gazelor naturale, ca urmare a
retragerii licenţei de distribuţie de la operatorul precedent, autorizaţia de funcţionare va
fi transferată noului distribuitor.
(2) Operatorul de distribuţie căruia i s-a retras licenţa de distribuţie este obligat
să pună la dispoziţie noului operator registrele, înregistrările şi informaţiile aflate în
posesia sa, necesare îndeplinirii neîntrerupte a obligaţiilor ce decurg din prestarea
serviciului de distribuţie.
Art.49. În vederea proiectării şi execuţiei unor obiective/sisteme de producţie, de
înmagazinare/stocare, de transport, de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor
naturale, persoanele juridice au obligaţia de a deţine autorizaţii emise de ANRGN în
baza unui regulament specific.
Art.50. Obiectivele din sectorul gazelor naturale, precum şi lucrările de modificare,
modernizare sau extindere a acestora vor fi proiectate şi executate de persoane juridice
autorizate.
Art.51. Persoanele juridice au obligaţia de a deţine autorizaţiile necesare în vederea
proiectării şi execuţiei pentru următoarele obiective din sectorul gazelor naturale:
a) instalaţii tehnologice de suprafaţă, staţii de comprimare a gazelor naturale,
conducte din amonte şi racorduri aferente producţiei şi/sau înmagazinării/stocării
gazelor naturale;
b) conducte de transport a gazelor naturale şi staţii de comprimare aferente SNT;
c) racorduri de înaltă presiune şi staţii de reglare-măsurare aferente SNT;
d) sisteme de distribuţie a gazelor naturale, executate din oţel şi/sau polietilenă;
e) branşamente executate din oţel şi/sau polietilenă şi staţii şi/sau posturi de reglare;
f) instalaţii de utilizare a gazelor naturale industriale şi neindustriale.
Art. 52. Înainte de execuţia lucrărilor pentru obiectivele/sistemele din sectorul
gazelor naturale, proiectele se verifică de către verificatori atestaţi conform
reglementărilor în vigoare şi se avizează de către operatorii licenţiaţi care urmează să
exploateze obiectivele din sectorul gazelor naturale.
Art. 53. În vederea proiectării, execuţiei şi/sau exploatării unor obiective/sisteme de
producţie, de înmagazinare/stocare, de transport, de distribuţie şi a instalaţiilor de
utilizare a gazelor naturale, persoanele fizice au obligaţia de a deţine calitatea de
instalator autorizat, acordată de ANRGN în baza unui regulament specific.
Art. 54. Criteriile şi procedurile privind acordarea autorizaţiilor/licenţelor sunt
obiective şi nediscriminatorii şi se fac publice de către ANRGN.
Art. 55. Motivele pentru care se refuză acordarea unei autorizaţii/licenţe sunt aduse la
cunoştinţa solicitantului.
CAPITOLUL VI
Atestarea în sectorul gazelor naturale
Art.56. Echipamentele, instalaţiile, aparatele, produsele şi procedeele utilizate în
sectorul gazelor naturale trebuie atestate tehnic în baza unei metodologii elaborate de
ANRGN şi aprobată prin hotărâre a Guvernului.
Art. 57. Proiectele obiectivelor/sistemelor din sectorul gazelor naturale (producţie,
înmagazinare/stocare, transport şi/sau distribuţie) vor fi verificate de către persoane
fizice atestate, conform reglementărilor în vigoare, care deţin calitatea de verificatori
de proiecte.
Art. 58. Verificarea proiectelor de către personalul atestat conform reglementărilor în
vigoare nu poate fi extinsă şi la proiectele a căror verificare este reglementată prin legi
speciale.
Art. 59. Verificatorii de proiecte atestaţi răspund în mod solidar cu proiectanţii pentru
asigurarea prin proiect a tuturor cerinţelor tehnice şi de calitate prevăzute de legislaţia
în vigoare în vederea realizării şi exploatării în condiţii de siguranţă a obiectivului
proiectat, precum şi pentru eventualele modificări ale proiectului pe durata execuţiei.
Art. 60. (1) Avizarea proiectelor se face, după caz, de către operatorul licenţiat pentru
înmagazinarea, transportul, distribuţia gazelor naturale sau de către titularul licenţei de
furnizare care exploatează infrastructura din câmpurile de producţie care va exploata
obiectivele prevăzute în proiecte.
21
(2) Proiectele pentru obiective noi din sectorul gazelor naturale, acolo unde nu
există operator licenţiat, se avizează, în condiţii contractuale, de către orice titular de
licenţă specifică exploatării obiectivului.
CAPITOLUL VII
Acces şi refuz de acces
Art. 61. Accesul terţilor la conductele din amonte, la depozitele de înmagazinare, la
sistemele de transport şi la sistemele de distribuţie a gazelor naturale se realizează în
regim reglementat.
Art. 62. Accesul la SNT, la sistemele de distribuţie şi la conductele din amonte are
două componente: racordarea la sistem şi utilizarea acestuia.
Art. 63. Racordarea se realizează pe bază de tarif, plătit de solicitant, conform
reglementărilor specifice elaborate de ANRGN.
Art.64. Refuzul accesului terţilor la conductele din amonte, la depozitele de
înmagazinare, la SNT şi la sistemele de distribuţie a gazelor naturale se poate face în
următoarele situaţii:
a) capacitatea este insuficientă;
b) nu există obiective/conducte părţi componente ale sistemelor, la care urmează a fi
realizată conectarea;
c) accesul la sistem împiedică îndeplinirea obligaţiilor de serviciu public şi siguranţa
în exploatare;
d) aparatele de utilizare solicitate nu se încadrează în cerinţele minime privind
siguranţa în funcţionare şi protecţia mediului, prevăzute de legislaţia în vigoare;
e) accesul la sistem poate conduce la serioase dificultăţi economice şi/sau financiare
în ceea ce priveşte activitatea reglementată în cauză, pentru titularul de
licenţă/autorizaţie căruia i se solicită accesul;
f) calitatea gazelor naturale care urmează să fie introduse în sisteme şi/sau depozite
nu corespunde cerinţelor impuse de reglementările în vigoare;
g) neîndeplinirea obligaţiei de plată a contravalorii serviciilor prestate de operatorul
de sistem, corespunzător clauzelor contractuale.
Art.65. (1) Operatorul licenţiat, care refuză accesul din lipsă de capacitate sau din
lipsa obiectivelor/conductelor părţi componente ale sistemelor, la care urmează a fi
realizată racordarea, este obligat să finanţeze lucrările necesare, dacă acestea sunt
economic justificate pentru a acorda accesul solicitanţilor.
(2) În cazul în care realizarea obiectivelor/conductelor precizate la alin.(1) nu
este economic justificată pentru operatorul licenţiat, solicitantul are dreptul să
participe, în colaborare cu acesta la finanţarea obiectivelor/conductelor, sub condiţia
încheierii unui contract prin care consimte preluarea în patrimoniul operatorului
licenţiat a obiectivelo/conductelor din momentul punerii în funcţiune a acestora.
(3) Solicitantul îşi poate recupera investiţia în condiţiile legii.
Art. 66. Pentru soluţionarea divergenţelor, în cazul refuzului nejustificat de acces,
ANRGN va emite o hotărâre în termen de 60 de zile de la primirea reclamaţiei.
Art. 67. În îndeplinirea prevederilor art. 66 se constituie, în cadrul ANRGN, Comisia
de soluţionare a refuzului de acces la sistemele de transport, distribuţie, înmagazinare
subterană şi la conductele din amonte; organizarea şi funcţionarea comisiei se vor face
în baza unor reglementări specifice emise de ANRGN.
Art. 68. Hotărârea comisiei prevăzute la art. 67 are caracter definitiv, putând fi
atacată în termenul prevăzut de lege, la Curtea de Apel Bucureşti.
Art.69. Gradul de deschidere a pieţei gazelor naturale se stabileşte prin hotărâre a
Guvernului.
CAPITOLUL VIII
Magistrale directe
Art. 70. În vederea asigurării necesarului de gaze naturale, consumatorii eligibili pot
solicita ANRGN aprobarea pentru construirea unei magistrale directe.
Art.71. (1) La cererea consumatorului eligibil, în caz de refuz justificat privind
accesul la sistem, ANRGN emite autorizaţii şi licenţe în condiţiile legii.
(2) Magistrala directă construită de consumatorul eligibil, pe cheltuială
proprie, se află în proprietatea acestuia.
Art. 72. (1) Criteriile transparente şi nediscriminatorii pentru acordarea autorizaţiilor
de înfiinţare, de funcţionare precum şi a autorizaţiei de operare a magistralei directe se
elaborează de ANRGN.
(2) Construcţia magistralei directe se realizează în condiţii de eficienţă şi doar
în cazul în care nu afectează tarifele pentru restul utilizatorilor.
CAPITOLUL IX
Obligaţiile ce decurg din prestarea serviciului public
Art. 73. Titularii de licenţe de înmagazinare, transport, distribuţie şi furnizare a
gazelor naturale au următoarele obligaţii privind serviciul public:
a) asigurarea securităţii şi continuităţii în furnizare, conform prevederilor legale în
vigoare;
23
b) realizarea serviciului în condiţii de eficienţă energetică şi de protecţie a mediului;
c) respectarea prevederilor impuse de standardele de performanţă specifice;
d) asigurarea accesului terţilor la sisteme, în condiţiile prevăzute la art. 61-63.
CAPITOLUL X
Prevederi generale privind gazul petrolier lichefiat (GPL), gazul natural
comprimat pentru vehicule (GNCV) şi gazul natural lichefiat (GNL)
Art.74. Reglementările tehnice şi comerciale cu privire la stocarea, distribuţia şi
utilizarea GPL sunt elaborate de ANRGN cu consultarea persoanelor juridice
interesate.
Art. 75. (1) Reglementările tehnice şi comerciale privind tratarea şi comprimarea
gazelor naturale pentru producerea GNCV, precum şi cele privind stocarea acestora în
recipienţii din staţiile de umplere sunt elaborate de ANRGN cu consultarea agenţilor
economici interesaţi.
(2) În scopul realizării cadrului general de reglementare pentru producerea,
stocarea, livrarea şi utilizarea GNCV, ANRGN în colaborarea cu Inspecţia de Stat
pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat şi
Registrul Auto Român elaborează Codul tehnic al GNCV.
Art. 76. Cadrul general de reglementare privind GNL este elaborat de ANRGN prin
Codul Tehnic al GNL.
Art. 77. Agenţii economici şi/sau persoanele fizice care doresc să desfăşoare
activităţi de proiectare, execuţie şi exploatare în domeniul GNL, GNCV (tratare,
comprimare şi stocare în recipienţii din staţiile de umplere), GPL (producere, stocare şi
distribuţie), trebuie să deţină autorizaţii/ licenţe emise de ANRGN în baza unor
regulamente specifice.
Art. 78. Desfăşurarea de către agenţii economici a activităţilor comerciale în legătură
cu GNL, GNCV şi GPL se realizează în baza licenţelor emise de ANRGN, conform
regulamentelor specifice.
CAPITOLUL XI
Concesionarea şi regimul drepturilor asupra proprietăţii altuia
Art. 79. Bunurile proprietate publică, aferente obiectivelor/sistemelor de transport si
înmagazinare a gazelor naturale, precum şi serviciile de transport, de înmagazinare şi
de distribuţie a gazelor naturale fac obiectul concesionării către persoane juridice
române sau străine, în condiţiile legii.
Art. 80. (1) Concesionarea serviciilor de distribuţie a gazelor naturale este exclusivă
cu privire la zonele delimitate pentru care s-a acordat.
(2) Persoanele juridice participante la licitaţiile de concesionare a serviciului
de distribuţie a gazelor naturale trebuie să deţină licenţa provizorie emisă de ANRGN
privind desfăşurarea activităţii care face obiectul concesionării.
(3) După adjudecarea concesiunii, în vederea desfăşurării activităţii,
concesionarul va solicita autorizaţiile/licenţele specifice prevăzute de legislaţia în
vigoare.
Art. 81. Concesionarul serviciului de distribuţie a gazelor naturale trebuie să asigure
urmărirea executării lucrărilor prevăzute în contractul de concesiune, fie prin personal
propriu, în cazul în care este titular de licenţă de distribuţie, fie pe baze contractuale cu
un alt operator licenţiat pentru altă zonă delimitată.
Art. 82. (1) Concesionarul poate renunţa la contract, dacă îndeplineşte, cumulativ,
următoarele condiţii:
a) comunică în scris, concedentului şi ANRGN, intenţia sa de renunţare;
b) pune la dispoziţie concedentului întreaga documentaţie privind activitatea
desfăşurată până la data renunţării, precum şi rezultatele acesteia;
c) achită concedentului redevenţa datorată până la momentul încetării concesiunii;
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) concesionarul are obligaţia asigurării
continuităţii serviciului, pe o perioadă determinată, dar nu mai mult de 90 zile, stabilită
de ANRGN.
(3) După îndeplinirea de către titular a condiţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2)
concedentul emite decizia de încuviinţare a renunţării, care va fi publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea a IV-a.
(4) Titularul va rămâne răspunzător faţă de cei interesaţi atât pentru toate
pagubele cauzate prin exploatarea şi prin lucrările efectuate până la data renunţării, cât
şi pentru cele rezultate din relaţiile comerciale specifice activităţii care a făcut obiectul
concesiunii, inclusiv pentru cele constatate după emiterea deciziei de încuviinţare a
renunţării.
Art. 83. (1) Dreptul de concesiune poate fi retras de concedent în situaţiile în care
titularul:
a) nu efectuează volumul de lucrări în termenele prevăzute în contract;
b) nu respectă clauzele esenţiale definite ca atare de către părţile din contract, care
includ obligatoriu clauzele privind plata redevenţelor şi protecţia mediului.
(2) Decizia de retragere a concesiunii emisă de concedent poate fi contestată,
în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanţa de contencios administrativ
competentă. Decizia rămasă definitivă va fi publicată în Monitorul Oficial al
României.
Art. 84. (1) Concesiunea încetează prin retragerea autorizaţiei de funcţionare şi/sau a
licenţei, precum şi în condiţiile Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor şi ale
Legii petrolului nr. 238/2004, după caz.
25
(2) Licenţa corelativă concesiunii se retrage de ANRGN în condiţiile încetării
contractului de concesiune.
(3) La încetarea, din orice motiv, a contractului de concesiune, bunurile
aferente serviciului de distribuţie, aflate în proprietatea concesionarului, pot fi preluate,
în tot sau în parte, de către concedent sau de către un alt concesionar, cu acordul
concedentului, în schimbul plăţii unei compensaţii egale cu valoarea neamortizată a
acestor bunuri, valoare reglementată, considerată la fundamentarea tarifelor.
Art. 85. (1) Pentru realizarea serviciului de transport sau de distribuţie în cazul
utilizării bunurilor proprietatea terţilor care au fost puse în funcţiune până la data
intrării în vigoare a prezentei legi, concesionarul are următoarele drepturi:
a) să folosească aceste bunuri, prin efectul legii;
b) fără a se aduce atingere dreptului de la lit. a), condiţiile de exercitare a acestuia
sunt cele prevăzute în procesul verbal de recepţie tehnică şi/sau a prevederilor
contractuale;
c) să includă costurile aferente, lucrărilor de exploatare, întreţinere, reparaţii şi
modernizare şi altele efectuate pentru bunuri, la fundamentarea tarifului pentru
serviciul prestat, în condiţiile reglementărilor ANRGN specifice;
d) la solicitarea şi cu acordul proprietarului, să preia aceste bunuri în patrimoniul său
cu titlu gratuit;
e) să dezvolte sistemul;
f) să utilizeze întreaga capacitate a bunului;
g) să asigure accesul unor noi solicitanţi, cu respectarea uneia din următoarele
condiţii:
– prezentarea acceptului proprietarului;
– prezentarea acordului solicitantului de acces, privind despăgubirea proprietarului;
acordul solicitantului se prezumă atunci când acesta consimte în scris, printr-un act
autentic, să îl despăgubească pe proprietar pentru partea ce îi revine din investiţia
făcută;
h) să solicite proprietarului bunului documente tehnico-economice care să facă
dovada calităţii materialelor şi lucrărilor efectuate precum şi valoarea investiţiei;
i) să înlocuiască bunurile, în scopul modernizării sau măririi capacităţii sistemului;
concesionarul este proprietarul bunurilor astfel înlocuite.
(2) Corelativ cu drepturile prevăzute la alin. (1), operatorii sistemelor de
transport/ distribuţie se obligă:
a) să finanţeze, la expirarea duratei de funcţionare, investiţiile aferente înlocuirii
bunurilor;
b) să opereze şi să întreţină bunurile pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a
sistemului.
(3) În vederea asigurării continuităţii în furnizare şi securităţii serviciilor
publice de interes naţional de transport/distribuţie a gazelor naturale, pentru bunurile
proprietate a terţilor, scopul iniţial pentru care au fost construite nu poate fi modificat
de către aceştia.
26
Art. 86. Asupra terenurilor şi altor bunuri proprietate publica sau proprietate privată
a persoanelor fizice sau juridice, precum şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane
fizice sau juridice în vecinătatea capacităţilor, concesionarii din sectorul gazelor
naturale beneficiază, în condiţiile legii, pe durata lucrărilor de realizare, reabilitare,
retehnologizare, respectiv de exploatare şi de întreţinere a capacităţilor respective, de
următoarele drepturi:
a) dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare în vederea realizării, reabilitării
sau retehnologizării capacităţii;
b) dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii prin efectuarea
reviziilor, reparaţiilor şi a intervenţiilor necesare;
c) dreptul de servitute legală de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană pentru
instalarea de reţele, de conducte, linii sau de alte echipamente aferente capacităţii şi
pentru accesul la locul de amplasare a acestora;
d) dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi care ar putea pune în
pericol persoane şi bunuri;
e) dreptul de acces la utilităţile publice.
Art. 87. În exercitarea dreptului de uz pentru executarea lucrărilor necesare în
vederea realizării, reabilitării sau retehnologizării capacităţilor concesionarul poate:
a) să depoziteze pe terenurile proprietate privată, în măsura strict necesară,
materiale, echipamente, utilaje şi instalaţii;
b) să desfiinţeze culturi sau plantaţii ori alte amenajări existente ori numai să le
restrângă, în măsura strict necesară pentru executarea lucrărilor, în condiţiile legii;
c) să extragă materiale, să capteze apa, în condiţiile prevăzute de legislaţia în
vigoare;
d) să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea, să amplaseze birouri şi locuinţe de
şantier;
e) să oprească ori să restrângă activităţi ale proprietarului în măsura strict necesară
pentru executarea lucrărilor pentru capacitatea respectivă.
Art. 88. Dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii se întinde
pe toată durata de funcţionare a capacităţii, iar exercitarea lui se face ori de câte ori
este necesar pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii. În exercitarea acestui
drept concesionarul poate:
a) să depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instalaţii pentru întreţinere, revizii,
reparaţii şi intervenţii necesare pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii;
b) să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea;
c) să afecteze culturi, plantaţii sau alte amenajări existente şi să restrângă activităţi
ale proprietarului în măsura şi pe durata strict necesară în vederea executării
operaţiunilor de întreţinere, reparaţii, revizii sau intervenţii pentru asigurarea
funcţionării normale a capacităţii.
Art. 89. Servitutea legală de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană cuprinde
dreptul la instalare de reţele, de conducte, linii, stâlpi şi de alte echipamente aferente
capacităţii, precum şi accesul la locul de amplasare a acestora pentru intervenţii,
27
întreţinere, reparaţii, revizie, modificări şi exploatare, conform prevederilor legale în
vigoare.
Art. 90. (1) Drepturile de uz şi de servitute legală prevăzute la art. 86 asupra
terenurilor şi altor bunuri proprietate publică sau proprietate privată a persoanelor
fizice sau juridice au ca obiect utilitatea publică au caracter legal şi se exercită pe toată
durata de viaţă a capacităţii respective sau temporar cu ocazia retehnologizării unei
capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie.
(2) Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor afectate de
capacităţile din domeniul gazelor naturale se realizează cu titlu gratuit pe toată durata
existenţei acestora. Dacă cu ocazia intervenţii pentru retehnologizări, reparaţii, revizii
avarii se produc pagube proprietarilor din vecinătatea capacităţilor din domeniul
gazelor naturale concesionarii au obligaţia să plătească despăgubiri în condiţiile legii.
Art. 91. (1) Despăgubirile se vor stabili avându-se în vedere următoarele criterii:
– suprafaţa de teren afectată cu ocazia lucrărilor;
– valorile pentru producţiile estimate ale culturilor şi plantaţiilor afectate,
comunicate de organismele abilitate precum şi amenajările afectate de lucrări ;
– valoarea de circulaţie a bunurilor imobile afectate;
(2) Cuantumul despăgubirii se stabileşte prin acordul părţilor sau în cazul în
care părţile nu se înţeleg prin hotărâre judecătorească.
Art. 92. Pentru a evita punerea în pericol a persoanelor, a bunurilor sau a unor
activităţi desfăşurate în zona de executare a lucrărilor de realizare, reabilitare,
retehnologizare a capacităţilor, precum şi a operaţiunilor de revizie, întreţinere sau de
reparaţie la capacitatea în funcţiune concesionarul are dreptul de a obţine restrângerea
sau sistarea, în măsura necesară şi pe durata lucrărilor sau a operaţiunilor menţionate, a
activităţilor desfăşurate în vecinătate de alte persoane.
Art. 93. Dreptul de acces la utilităţile publice trebuie exercitat de concesionar cu
bună-credinţă şi în mod rezonabil, fără a prejudicia accesul altor persoane la
respectivele utilităţi publice.
Art.94. – Pentru consecinţele secundare cauzate sau care pot fi produse prin
realizarea, reabilitarea sau retehnologizarea, respectiv prin funcţionarea unor capacităţi
de transport şi distribuţie şi altele asemenea, concesionarul poate contracta cu
persoanele interesate, în calitate de beneficiar, furnizarea sau prestarea de servicii
corespunzătoare, în condiţiile legii.
Art. 95. Pentru protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor şi a accesoriilor
acestora din sectorul gazelor naturale, ANRGN instituie, prin norme tehnice, zone de
protecţie şi de siguranţă a acestora.
CAPITOLUL XII
Interdicţii
28
Art. 96. Pentru protecţia obiectivelor/sistemelor din sectorul gazelor naturale se
interzice terţilor:
a) să realizeze construcţii de orice fel în zona de siguranţă a conductelor de gaze
naturale; în cazul în care, în mod excepţional, este necesar ca pe terenul pe care este
amplasată reţeaua de alimentare cu gaze naturale să se execute o construcţie,
beneficiarul acesteia şi/sau proprietarul va/vor suporta toate cheltuielile de modificare
a traseului reţelei, cu condiţia obţinerii acordurilor proprietarilor sau ale deţinătorilor
legali ai terenului de pe traseul unde urmează să fie plasată noua conductă, precum şi
avizele autorităţilor competente şi autorizaţia de construire;
b) să efectueze săpături sau lucrări de orice fel sub sau peste conductele de gaze
naturale ori în zona de protecţie a acestora, fără avizul prealabil al operatorului de
sistem;
c) să depoziteze materiale pe căile de acces la conducte şi în zona de protecţie a
acestora;
d) să intervină în orice mod asupra conductelor, echipamentelor şi instalaţiilor de
gaze naturale.
Art. 97. În vederea exploatării în condiţii de siguranţă a SNT, se interzice, cu
excepţia cazului de forţă majoră, întreruperea alimentării cu energie electrică, a
legăturilor telefonice sau de radiocomunicaţii şi a transportului feroviar.
CAPITOLUL XIII
Preţuri şi tarife
Art. 98. (1) Sistemul de preţuri şi tarife la gaze naturale este conceput astfel încât să
faciliteze:
a) apropierea de valoarea de piaţă a combustibililor alternativi, promovarea
competiţiei pe piaţa gazelor naturale, diversificarea surselor de alimentare cu gaze
naturale şi mărirea siguranţei furnizării;
b) recuperarea costurilor efectuate în mod prudent aferente activităţilor reglementate
şi activităţilor subsecvente acestora, asigurarea unei rate rezonabile a rentabilităţii
pentru capitalul investit în activităţile reglementate, stimularea dezvoltării
capacităţilor de producţie, transport, înmagazinare şi distribuţie, atragerea investiţiile
străine şi transferul de tehnologie;
c) economisirea de energie la consumatorii finali;
d) descoperirea de noi resurse şi dezvoltarea rezervelor de gaze naturale;
e) îmbunătăţirea calităţii gazelor naturale şi a serviciilor prestate la consumatori.
(2) Principiile care stau la baza elaborării reglementărilor privind sistemele de
preţuri şi tarife pentru activităţile reglementate sunt următoarele:
a) stimularea utilizării eficiente a gazelor naturale, asigurarea calităţii serviciilor,
promovarea concurenţei pe piaţa gazelor naturale şi protecţia intereselor
consumatorilor;
29
b) eliminarea subvenţionărilor încrucişate şi/sau a diferenţierilor nejustificate între
tipurile de consumatori sau după tipul de utilizare a gazelor naturale;
c) prevenirea speculaţiilor şi a comportamentelor speculative pe piaţa gazelor
naturale;
d) încurajarea trecerii cererii din perioada de vârf de consum în perioadele de
consum redus.
(3) Sunt interzise:
a) orice practici care utilizează sistemele de preţuri şi tarife ca instrumente de
protecţie socială şi/sau pentru subvenţionarea directă sau indirectă a consumatorilor;
b) recuperarea costurilor corespunzătoare serviciului asigurat pentru o anumită
categorie de consumatori prin preţurile şi/sau tarifele practicate altor categorii de
consumatori;
c) limitarea sau diminuarea preţurilor şi a tarifelor pe considerente de politică socială
sau antiinflaţionistă; asigurarea de către stat a unui anumit nivel de protecţie socială
pentru unele categorii de consumatori se va realiza prin acordarea de subvenţii sau de
ajutoare direct acestora.
(4) Sistemul de preţuri şi tarife conduce la realizarea unei pieţe moderne şi
competitive a gazelor naturale.
Art. 99. Preţurile şi tarifele reglementate se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, de către ANRGN, cu cel puţin 15 zile înainte de intrarea în
vigoare.
Art. 100. (1) Piaţa internă a gazelor naturale este formată din:
a) segmentul concurenţial care cuprinde comercializarea gazelor naturale între
furnizori şi între furnizori şi consumatorii eligibili. În segmentul concurenţial, preţurile
se formează liber pe baza cererii şi a ofertei, ca rezultat al mecanismelor concurenţiale;
b) segmentul reglementat care cuprinde activităţile cu caracter de monopol natural şi
furnizarea la preţ reglementat şi în baza contractelor cadru. În segmentul reglementat al
pieţei, sistemele de preţuri şi tarife se stabilesc de ANRGN, pe baza metodologiilor
proprii elaborate în acest sens.
(2) Activităţile aferente segmentului reglementat cuprind:
a) furnizarea la preţ reglementat şi în baza contractelor cadru către consumatori;
b) administrarea contractelor comerciale şi de echilibrare contractuală a pieţei
interne;
c) transportul gazelor naturale;
d) înmagazinarea subterană a gazelor naturale;
e) distribuţia gazelor naturale;
f) tranzitul gazelor naturale, cu excepţia tranzitului desfăşurat prin conducte
magistrale dedicate; tranzitul prin conductele magistrale dedicate se supune regimului
stabilit prin acordurile internaţionale în baza cărora acestea au fost realizate;
g) activităţile subsecvente care sunt necesare şi decurg din activităţile menţionate
mai sus.
30
(3) Pe măsura dezvoltării pieţei interne şi/sau a integrării în pieţele
internaţionale, ANRGN are obligaţia de a decide deschiderea treptată, în tot sau în
parte, a activităţilor reglementate către concurenţă.
(4) Consumatorii eligibili au dreptul să negocieze direct contracte de vânzarecumpărare
cu furnizorii licenţiaţi.
(5) Pentru acoperirea necesarului de gaze naturale, toţi consumatorii au dreptul
de a fi alimentaţi cu gaze naturale în aceeaşi structură intern/import a surselor. Pentru
piaţa reglementată, asigurarea, în această structură a cantităţilor de gaze naturale se
realizează de către furnizorii licenţiaţi, aceştia având acces nediscriminatoriu la sursele
interne de gaze naturale.
(6) Prevederile alin. (5) se aplică până la liberalizarea totală a pieţei interne de
gaze naturale.
Art. 101. (1) Agenţii economici din sectorul gazelor naturale, care practică activităţi
reglementate conform art. 100 alin. (2), sunt obligaţi să asigure separarea contabilă,
conform normelor legale şi reglementărilor ANRGN.
(2) Agenţii economici din sectorul gazelor naturale, care practică activităţi
reglementate conform art. 100 alin. (2), sunt obligaţi să asigure separarea legală,
funcţională şi organizatorică a acestora. Separarea legală nu implică modificarea
controlului asupra întreprinderii integrate pe verticală.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), agenţii economici care
desfăşoară activităţi de distribuţie şi care deservesc un număr de cel mult 100.000 de
consumatori. Aceştia au obligaţia separării, în contabilitatea internă, a fiecăreia dintre
activităţile reglementate, astfel încât să permită reflectarea exactă a veniturilor şi
costurilor aferente fiecărei activităţi, în scopul evitării discriminării şi subvenţiilor
încrucişate, precum şi pentru încurajarea competiţiei. În acelaşi scop, acestea vor ţine
contabilitatea separată, ca pentru o societate comercială independentă, în cazul în care
deţin activităţi în afara sectorului de gaze naturale. Contabilitatea internă va include
balanţa de plăţi şi contul de profit şi pierderi pentru fiecare activitate.
CAPITOLUL XIV
Infracţiuni şi contravenţii
Art. 102. Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea
administrativă, contravenţională, penală sau civilă, după caz.
Art. 103. Sustragerea de gaze naturale constituie infracţiunea de furt şi se pedepseşte
conform prevederilor Codului penal.
Art. 104. Deteriorarea, modificarea fără drept sau blocarea funcţionării
echipamentului de măsurare a consumului de gaze naturale furnizate constituie
infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani.
31
Art. 105. Deteriorarea, modificarea fără drept a componentelor obiectivelor de
producţie, înmagazinare, transport, distribuţie gaze naturale, constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la unu la 10 ani.
Art. 106. Executarea sau folosirea de instalaţii clandestine în scopul racordării directe
la sistemul de alimentare cu gaze naturale sau pentru ocolirea echipamentelor de
măsurare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
Art. 107. În cazurile în care infracţiunile prevăzute la art. 103 – art. 106 sunt săvârşite
de un salariat al unui titular de licenţă, limita maximă specială a pedepsei se
majorează cu un an.
Art. 108. Tentativa la infracţiunile prevăzute la art. 103 – art. 106 se pedepseşte.
Art. 109. Constituie contravenţii la normele privind desfăşurarea activităţilor în
sectorul gazelor naturale următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de
condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni:
1. proiectarea, avizarea, execuţia, recepţia, punerea în funcţiune şi/sau
exploatarea de lucrări noi, modificări, extinderi sau revizii ale obiectivelor din sectorul
gazelor naturale, de către persoane fizice sau juridice neautorizate;
2. proiectarea şi/sau executarea de lucrări noi, modificări, extinderi ale
obiectivelor din sectorul gazelor naturale, fără obţinerea acordurilor, aprobărilor,
avizelor şi autorizaţiilor necesare;
3. proiectarea şi/sau executarea de lucrări noi, modificări, extinderi, ale
obiectivelor din sectorul gazelor naturale, cu încălcarea reglementărilor tehnice emise
în domeniu;
4. executarea de lucrări noi, de modificări, de extinderi ale obiectivelor din
sectorul gazelor naturale, cu încălcarea prevederilor art. 80 şi 81;
5. executarea de lucrări noi la obiectivele din sectorul gazelor naturale, excluzând
instalaţiile de utilizare de orice fel, fără urmărirea acestora de către un operator
licenţiat şi/sau fără verificarea documentaţiei tehnice de execuţie de către un verificator
atestat conform prevederilor legale;
6. executarea sau modificarea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, fără
avizarea documentaţiei tehnice de execuţie de către operatorul licenţiat;
7. utilizarea de echipamente, instalaţii, aparate, produse şi procedee neconforme
cu reglementările tehnice în vigoare;
8. utilizarea de echipamente, instalaţii şi aparate care nu au efectuată verificarea
tehnică în termen;
9. avizarea proiectelor de execuţie ale căror soluţii tehnice nu se încadrează în
prevederile şi reglementările tehnice din sectorul gazelor naturale;
10. derularea de către investitor şi/sau beneficiar a oricărui contract ce are ca
obiect executarea de lucrări de construcţii-montaj pentru înfiinţări şi/sau modificări ale
unor capacităţi din sectorul gazelor naturale, fără obţinerea autorizaţiei de înfiinţare
şi/sau a autorizaţiei de modificare, a acordurilor şi avizelor necesare;
32
11. neîndeplinirea şi/sau îndeplinirea necorespunzătoare a condiţiilor de
valabilitate ale autorizaţiilor obţinute conform art. 49;
12. neîndeplinirea şi/sau îndeplinirea necorespunzătoare a condiţiilor de
valabilitate ale autorizaţiilor / licenţelor obţinute conform art. 43, 44, 45 şi 46;
13. racordarea la obiectivele din sectorul gazelor naturale, fără acordul scris al
operatorului licenţiat;
14. nerespectarea prevederilor contractelor-cadru emise de către ANRGN;
15. nerespectarea prevederilor standardelor de performanţă din sectorul gazelor
naturale;
16. folosirea unor practici menite să influenţeze formarea liberă a preţurilor pe
piaţa gazelor naturale;
17. sistarea nejustificată a alimentării consumatorului;
18. execuţia, exploatarea şi manevrarea necorespunzătoare a unor instalaţii şi
echipamente, cu încălcarea condiţiilor tehnice de securitate şi care pot dăuna
persoanelor fizice, proprietăţii şi/sau mediului;
19. refuzul nejustificat al accesului la conductele din amonte, sistemul de
transport, la sistemele de alimentare şi la depozitele de înmagazinare gaze naturale al
solicitanţilor interni sau externi;
20. revânzarea gazelor naturale de către consumatori;
21. refuzul de a permite verificările şi inspecţiile prevăzute prin reglementări sau
dispuse, după caz, de ANRGN, precum şi obstrucţionarea efectuării acestora;
22. nefurnizarea sau furnizarea incompletă sau eronată a datelor şi informaţiilor
solicitate de ANRGN şi nerealizarea măsurilor dispuse de aceasta;
23. proiectarea şi/sau execuţia de lucrări pentru alţi agenţi economici decât cel
pentru care instalatorul autorizat a pus la dispoziţie legitimaţia proprie în vederea
autorizării de către ANRGN a acestuia conform regulamentului specific;
24. neasigurarea stocului minim în depozitele de înmagazinare subterană a gazelor
naturale şi nerezervarea capacităţii minime pentru transportator;
25. întârzierea nejustificată în realimentarea consumatorilor după întrerupere;
26. nerespectarea normelor privind zonele de protecţie şi siguranţă, stabilite
conform legii;
27. nerespectarea reglementărilor privind preţurile şi tarifele;
28. emiterea acordurilor şi avizelor privind accesul la sistemele de producţie,
transport, înmagazinare şi alimentare cu gaze naturale, fără respectarea prevederilor
legale;
29. nerespectarea prevederilor acordurilor şi avizelor privind accesul la conductele
din amonte, sistemele de transport, de înmagazinare/stocare şi de alimentare cu gaze
naturale;
30. nerespectarea dispoziţiilor privind separarea legală a activităţilor reglementate
în sectorul gazelor naturale;
31. executarea fără acordul operatorului licenţiat a oricărei operaţii sau intervenţii,
de orice natură, la conductele, aparatele, instalaţiile de măsurare şi accesoriile,
aferente obiectivelor / sistemelor de producţie, înmagazinare/stocare, transport, tranzit
şi la sistemele de alimentare cu gaze naturale;
33
32. neurmărirea lucrărilor de construcţii-montaj şi neîntocmirea documentelor
specifice, de către operatorul care le-a avizat;
33. punerea în funcţiune de către instalatorul autorizat a obiectivelor din sectorul
gazelor naturale care nu au fost avizate, recepţionate şi pentru care nu s-a obţinut
autorizaţie de funcţionare;
34. racordarea de către instalatorul autorizat de noi puncte de consum de gaze
naturale la instalaţiile existente şi punerea în funcţiune a acestora fără aprobarea
operatorului licenţiat;
35. semnarea documentaţiilor definitive de către un instalator autorizat pentru
lucrări pe care acesta nu le execută sau nu le supraveghează direct;
36. nerespectarea prevederilor art. 101 alin.(1).
Art. 110. (1) Contravenţiile prevăzute la art. 109, în cazul în care au fost săvârşite de
către persoane fizice, se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 10.000.000 lei la 30.000.000 lei, cele de la punctele 1, 2, 6, 7, 9,
18, 19, 20, 21, 22, 29, 31, 32, 33, 34 şi 35;
b) cu amendă de la 20.000.000 lei la 60.000.000 lei, cele de la punctele 3, 4, 5, 13 şi
14;
c) cu amendă de la 60.000.000 lei la 250.000.000 lei, cele de la punctele 10 şi 26.
(2) Contravenţiile prevăzute la art. 109, în cazul în care au fost săvârşite de
către persoane juridice, se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 10.000.000 lei la 30.000.000 lei, cele de la punctele 8 şi 11;
b) cu amendă de la 20.000.000 lei la 60.000.000 lei, cele de la punctele 16, 25, 28 şi
31;
c) cu amendă de la 30.000.000 lei la 60.000.000 lei, cele de la punctele 1, 2, 6, 22,
23, 32 şi 3;
d) cu amendă de la 20.000.000 lei la 250.000.000 lei, cele de la punctul 15;
e) cu amendă de la 60.000.000 lei la 120.000.000 lei, cele de la punctele 14 şi 9;
f) cu amendă de la 60.000.000 lei la 250.000.000 lei, la cele de la punctele 4, 5, 7,
10, 12, 13, 17, 18, 19, 20, 21, 24, 26, 27, 29, 30, şi 36.
Art. 111. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către
persoanele împuternicite în acest scop de către preşedintele ANRGN.
Art. 112. Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de
la data încheierii procesului-verbal de constatare şi sancţionare ori, după caz, de la data
comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 110, agentul
constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
Art. 113. Bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravenţii, prevăzute în
prezenta lege, inclusiv sumele de bani din bănci, sunt supuse confiscării în condiţiile
legii.
Art. 114. Actualizarea limitelor amenzilor prevăzute la art. 110 se va face prin
hotărâre de Guvern.
34
Art. 115. Contravenţiilor prevăzute la art. 109 le sunt aplicabile dispoziţiile
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
Art. 116. Sumele provenite din amenzi se virează la bugetul de stat şi la ANRGN în
cotele stabilite de Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
Art. 117. (1) În vederea constatării contravenţiilor, agenţii constatatori au acces, în
condiţiile legii, la obiectivele de producţie, la sistemele din sectorul gazelor naturale,
inclusiv la instalaţiile şi echipamentele aferente acestora, precum şi la instalaţiile de
utilizare a gazelor naturale.
(2) Proprietarii instalaţiilor de utilizare sau cei care le exploatează sunt obligaţi
să pună la dispoziţia agenţilor constatatori documente, date şi/sau informaţii relevante.
(3) Organele de poliţie, precum şi celelalte organe cu atribuţii în domeniu sunt
obligate să acorde, la cerere, sprijin agenţilor constatatori.
CAPITOLUL XV
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 118. Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în
Monitorul Oficial al României.
Art.119. (1) Dispoziţiile art.8 lit. j), art.22, art.34, se aplică începând cu data de 1
iulie 2007.
(2) Dispoziţiile art.101 alin.(2) intră în vigoare pentru toţi operatorii începând
cu data de 1 iulie 2007, iar pentru operatorul SNT începând cu data de 1 ianuarie 2007.
Art.120. Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanţa Guvernului
nr.41/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de
Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr.45 din 31 ianuarie 2000, aprobată şi modificată prin Legea
nr.791/2001, cu modificările ulterioare, Ordonanţa Guvernului nr.60/2000 privind
reglementarea activităţilor din sectorul gazelor naturale, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 46 din 31 ianuarie 2000, aprobată şi modificată prin Legea
nr.463/2001, precum şi orice alte dispoziţii contrare.