L E G E
privind performanţa energetică a clădirilor
Parlamentul României adoptă prezenta lege.[box]Poți descărca documentul original de aici.[/box]
CAPITOLUL I Dispoziţii generale
Art. 1. – Scopul prezentei legi este promovarea creşterii performanţei energetice a clădirilor, ţinând cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinţele de temperatură interioară şi de eficienţa economică.
Art. 2. – Prezenta lege stabileşte condiţii cu privire la:
- cadrul general al metodologiei de calcul privind performanţa energetică a clădirilor;
- aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile noi;
- aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile existente, supuse unor lucrări de modernizare
- certificarea energetică a clădirilor;
- verificarea tehnică periodică a cazanelor şi inspectarea sistemelor/instalaţiilor de climatizare din clădiri şi, în plus, evaluarea instalaţiilor de încălzire la care cazanele sunt mai vechi de 15 ani.
CAPITOLUL II Definiţii
Art. 3. – Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi au următorul înţeles:
1. clădire: ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate, delimitat de elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalaţiile aferente, în care energia este utilizată pentru asigurarea confortului termic interior. Termenul clădire defineşte atât clădirea în ansamblu cât şi părţi ale acesteia, care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat;
2. performanţa energetică a clădirii: energia efectiv consumată sau estimată pentru a răspunde necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii, necesităţi care includ în principal: încălzirea, prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Performanţa energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă prin unul sau mai mulţi indicatori numerici care se calculează luând în considerare izolaţia termică, caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalaţiilor, proiectarea şi amplasarea clădirii în raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare şi influenţa clădirilor învecinate, sursele proprii de producere a energiei şi alţi factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influenţează necesarul de energie;
- certificatul de performanţă energetică al clădirii: document tehnic care are caracter informativ şi care atestă performanţa energetică a unei clădirii;
- producerea combinată de căldură şi electricitate – PCCE: transformarea simultană a combustibililor primari în energie mecanică sau electrică şi energie termică, denumită cogenerare, cu respectarea anumitor criterii de calitate privind eficienţa energetică;
- sistem de climatizare: combinaţie a tuturor componentelor necesare asigurării unei forme de tratare a aerului în care temperatura este controlată sau poate fi coborâtă, după caz, în combinaţie cu controlul ventilării, umidităţii şi purităţii aerului;
6. cazan: ansamblu format din corpul cazanului şi arzător, destinat
să transmită apei căldura degajată prin arderea unui combustibil;
- putere termică nominală – exprimată în kW: puterea termică maximă stabilită şi garantată de producător, care poate fi furnizată în timpul exploatării continue, respectând randamentele utile specificate de producător;
- pompă de căldură: dispozitiv sau instalaţie care extrage căldura la temperatură scăzută din aer, apă sau sol, pentru a o furniza unei clădiri;
9. lucrări de renovare: lucrări de modernizare efectuate asupra anvelopei clădirii şi/sau a instalaţiilor de încălzire, apă caldă de consum, electrice şi iluminat, gaze naturale, ventilaţie şi climatizare, ale căror costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, sau lucrări de modernizare efectuate la mai mult de 25% din anvelopa clădirii.
10. expertizare tehnică a instalaţiilor de încălzire: inspecţie totală a ansamblului instalaţiilor de încălzire care cuprinde şi evaluarea randamentului cazanului şi dimensionarea acestuia în funcţie de necesarul de căldură al clădirii, pe baza căruia experţii tehnici atestaţi recomandă utilizatorilor înlocuirea acestuia sau modificarea sistemului de încălzire şi preparare a apei calde de consum, precum şi soluţii alternative.
CAPITOLUL III Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor
Art. 4. – (1) In termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului elaborează şi aprobă, prin ordin al ministrului, reglementarea tehnică privind metodologia de calcul a performanţei energetice a clădirilor, denumită în continuare metodologie. (2) Metodologia cuprinde, în principal, următoarele elemente:
- caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii, compartimentarea interioară, inclusiv etanşeitatea la aer;
- instalaţiile de încălzire şi de alimentare cu apă caldă de consum, inclusiv caracteristicile în ceea ce priveşte izolarea acestora;
- instalaţia de climatizare;
- ventilaţia;
- instalaţia de iluminat integrată a clădirii, în principal sectorul nerezidenţial;
- poziţia şi orientarea clădirilor, inclusiv parametrii climatici exteriori;
g) sistemele solare pasive şi de protecţie solară;
h) ventilaţia naturală;
i) condiţiile de climat interior, inclusiv cele prevăzute prin proiect.
(3) Metodologia cuprinde, după caz, şi alte elemente, în situaţia în
care influenţa acestora asupra performanţei energetice a clădirilor este relevantă, precum:
a) sisteme solare active şi alte sisteme de încălzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabilă;
- electricitate produsă prin cogenerare;
- centrale de încălzire şi de răcire de cartier sau de bloc;
- iluminatul natural.
Art. 5. – Performanţa energetică a clădirii se exprimă cu claritate şi poate include un indicator al emisiei de dioxid de carbon.
Art. 6. – Elementele prevăzute la alin. (2) şi (3) ale art. 4 se pot modifica prin hotărâre a Guvernului.
CAPITOLUL IV Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor
Art. 7. – (1) Prin metodologie se stabilesc cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor, denumite în continuare cerinţe, şi se aplică diferenţiat pentru diferite categorii de clădiri, atât pentru clădirile noi, cât şi pentru clădirile existente, după cum urmează:
- locuinţe unifamiliale;
- blocuri de locuinţe;
- birouri;
- clădiri de învăţământ;
- spitale;
- hoteluri şi restaurante;
- săli de sport;
h) clădiri pentru servicii de comerţ;
i) alte tipuri de clădiri consumatoare de energie.
(2) Cerinţele stabilite în metodologie ţin seama de condiţiile
generale de climat interior pentru a preveni eventualele efecte negative,
cum sunt ventilarea necorespunzătoare, condiţiile locale, destinaţia dată
în proiect şi vechimea clădirii.
(3) Cerinţele se revizuiesc la intervale regulate, nu mai mari de 5 ani
şi se actualizează ori de câte ori este necesar pentru a reflecta progresul
tehnic în sectorul construcţiilor.
Art. 8. – Cerinţele stabilite în metodologie nu se aplică următoarelor categorii de clădiri:
- clădiri şi monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerinţele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau aspectul exterior;
- clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios;
- clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la doi ani, din zone industriale, ateliere şi clădiri nerezidenţiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie;
- clădiri rezidenţiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de patru luni pe an;
- clădiri independente, cu o suprafaţă utilă totală mai mică de 50 m2.
CAPITOLUL V Clădiri noi
Art. 9. – La clădirile noi se respectă cerinţele stabilite în metodologie.
Art. 10. – Pentru clădirile noi, cu o suprafaţă utilă totală de peste 1000 m2, autoritatea administraţiei publice locale sau judeţene, prin certificatul de urbanism dat în vederea emiterii autorizaţiei de construire, potrivit legii, solicită întocmirea unui studiu de fezabilitate tehnică, economică şi de mediu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de producere a energiei, ca de exemplu:
- sisteme descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse de energie regenerabilă;
- producere combinată de căldură şi electricitate – PCCE;
- sisteme de încălzire sau de răcire de cartier sau de bloc;
- pompe de căldură, în anumite condiţii.
CAPITOLUL VI Clădiri existente
Art. 11. – La clădirile existente, cu o suprafaţă utilă de peste 1000 m2, la care se execută lucrări de renovare, performanţa energetică a acestora trebuie îmbunătăţită pentru a satisface cerinţele stabilite în metodologie, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.
Art. 12. – Cerinţele se stabilesc pentru întreaga clădire renovată sau pentru sistemele/elementele renovate ale clădirii, atunci când acestea fac parte dintr-o lucrare de renovare care trebuie realizată într-o perioadă limitată de timp, având ca scop îmbunătăţirea performanţei energetice globale a clădirii.
CAPITOLUL VII Certificatul de performanţă energetică a clădirii
Art. 13. – (1) Certificatul de performanţă energetică a clădirii, denumit în continuare certificat, valabil 10 ani de la data emiterii, se elaborează cu respectarea legislaţiei în vigoare pentru clădirile din categoriile prevăzute la art. 7 alin. (1), care se construiesc, sunt vândute sau închiriate.
- Certificatul este eliberat proprietarului, iar proprietarul îl pune, după caz, la dispoziţia potenţialului cumpărător sau chiriaş.
- Certificatele pentru apartamente şi spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din clădirile de locuit colective se eliberează, după caz, pe baza:
- unei certificări comune pentru întreaga clădire, în cazul clădirilor racordate la sistemul centralizat de încălzire şi preparare a apei calde de consum, sau
- evaluării unui apartament similar din aceeaşi clădire.
(4) Nu se eliberează certificat pentru clădirile menţionate la art. 8.
(5) Certificatul cuprinde valori de referinţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare, care permit consumatorilor să compare şi să evalueze performanţa energetică a clădirii. Certificatul este însoţit de recomandări de reducere a costurilor, prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii.
Art. 14. – În cazul clădirilor cu o suprafaţă utilă de peste 1000 m2, aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice, certificatul valabil este afişat într-un loc accesibil şi vizibil publicului. Se afişează la loc vizibil şi temperaturile interioare recomandate şi cele curente şi, după caz, alţi factori climatici semnificativi.
CAPITOLUL VIII Inspecţia cazanelor şi expertizarea tehnică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire
Art. 15. – În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon, se efectuează:
- inspecţie periodică la intervale de 5 ani, pentru cazanele care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil, cu puterea nominală de 20 – 100 kW; inspecţia se efectuează şi pentru cazanele care utilizează alte tipuri de combustibil;
- inspecţie cel puţin o dată la doi ani, pentru cazanele cu puterea nominală mai mare de 100 kW; pentru cazanele care utilizează combustibil gazos această perioadă poate fi extinsă la 4 ani;
- expertizarea tehnică a instalaţiilor de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW şi o vechime mai mare de 15 ani.
Art. 16. – Inspecţia cazanelor şi expertizarea tehnică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire se fac conform legislaţiei în vigoare.
CAPITOLUL IX Inspecţia sistemelor de climatizare
Art. 17. – In scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon, se prevede inspecţia sistemelor de climatizare cu puterea nominală de peste 12 kW, la intervale de 5 ani. Inspecţia sistemelor de climatizare include evaluarea randamentului şi dimensionarea în raport cu necesităţile de climatizare a clădirii. Consumatorii vor fi informaţi cu privire la îmbunătăţirea sau înlocuirea sistemului de climatizare şi alte soluţii posibile.
Art. 18. – Inspecţia sistemelor de climatizare se face conform legislaţiei în vigoare.
CAPITOLUL X Experţi independenţi
Art. 19. – (1) Auditul energetic al clădirii şi elaborarea certificatului se realizează de către auditori energetici pentru clădiri, atestaţi conform legislaţiei în vigoare.
(2) Expertizarea sistemelor de încălzire şi climatizare ale clădirii se realizează de către experţi tehnici, atestaţi conform legislaţiei în vigoare.
Art. 20. – Auditorii energetici pentru clădiri şi experţii tehnici atestaţi îşi desfăşoară activitatea ca experţi independenţi, persoane fizice autorizate sau ca angajaţi ai unor persoane juridice, conform legislaţiei în vigoare.
CAPITOLUL XI Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 21. – Până la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Economiei şi Comerţului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor stabilesc programe de informare a utilizatorilor clădirilor în legătură cu diferitele metode şi practici care permit creşterea performanţei energetice.
Art. 22. – In termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi se aprobă prin ordin comun al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, ministrului economiei şi comerţului şi ministrului administraţiei şi internelor normele metodologice referitoare la performanţa energetică a clădirilor.
Art. 23. – Prevederile art. 13 alin. (1) şi (2) privind elaborarea certificatelor şi punerea acestora la dispoziţia potenţialilor cumpărători sau chiriaşi de către proprietari, în cazul vânzării sau închirierii locuinţelor unifamiliale şi a apartamentelor din blocurile de locuinţe, se aplică la 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 24. – Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2007.
Prezenta lege transpune integral în legislaţia naţională prevederile Directivei nr. 2002/91/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa energetică a clădirilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) L 001, din 4 ianuarie 2003 P.0065 – 0071.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor articolului 75 şi ale articolului 76 alineatul (2) din Constituţia României, republicată.
[et_social_follow icon_style=”slide” icon_shape=”rounded” icons_location=”top” col_number=”auto” counts=”true” counts_num=”0″ total=”true” outer_color=”dark” network_names=”true”]